„A durat ceva acest dialog. S-a încheiat un proces verbal între Ministerul Agriculturii şi fermieri, iar cele puse în procesul verbal şi le-a asumat Ministerul Agriculturii”, a spus Barbu, la finalul întâlnirii.

Astfel, cele două părţi au convenit echivalarea categoriei permis categoria B cu TR şi a celei B1 cu TR1, precum şi faptul că înmatricularea utilajelor se va realiza numai prin supunerea înregistrării acestora la primărie, fără obligativitatea CIV şi respectiv a ITP-ului, cu exonerarea aplicării dispoziţiilor în materie în anul 2024, concomitent cu modificarea corespunzătoare a proiectului de lege aflat în dezbatere în Senatul României. Termenul de rezolvare a acestui punct este proxima şedinţă de Guvern.

Tot pentru următoarea şedinţă de Guvern este şi termenul în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă privind amânarea ratelor, care se află în avizare la Consiliul Concurenţei.

Procesul verbal mai cuprinde măsura compensării în cuantum de 100 euro/ha pentru culturile din toamna anului 2022, termenul de adoptare a actului normativ fiind până la data de 15 februarie 2024, plata urmând a se efectua până la data de 31 mai 2024, măsura acordării a 100 euro pe UVM – vaca de carne, respectiv porc şi pasăre.

În ceea ce priveşte condiţionalităţile GAEC 7 şi GAEC 8, amendamentul este trecut prin vot, la propunerea României, în Consiliul de Miniştri, de către 15 state, şi a fost trimis către Comisie pentru a aproba derogarea, se menţionează în documentul semnat de cele două părţi.

„Cu asigurările domnului ministru că aceste măsuri vor fi rectificate la nivel de ţară şi nu la nivel de fermă”, a punctat Dănuţ Andruş, unul dintre membrii delegaţiei fermierilor.

Totodată, în procesul verbal se menţionează că a fost creat fondul de risc din care s-a reţinut un cuantum de 3%, ceea ce reprezintă suma de 100 de milioane de euro, după cum urmează: 40 de milioane de euro din subvenţii; 30 de milioane de euro de la UE, sumă solicitată şi aprobată, şi 30 de milioane de euro de la bugetul naţional. Până la data de 31 ianuarie 2024 se aşteaptă procesele verbale de calamităţi aferente anului 2023 şi va fi elaborat actul normativ pentru plata despăgubirilor fermierilor afectaţi de secetă.

Un alt punct din documentul încheiat şi asumat de Ministerul Agriculturii vizează completarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a agenţiilor/subordonatelor MADR urmare a reorganizării precum şi întărirea codurilor de etică aplicabile, conform legii.

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, discuţiile vor avea loc luni, 15 ianuarie 2024, în prezenţa reprezentanţilor acestui sector.

Discuții europene

Conform procesului verbal, celelalte revendicări vor fi supuse analizei instituţiilor/ autorităţilor naţionale şi europene, urmând a fi soluţionate, cu sprijinul MADR.

„Aici mă refer la faptul că sunt foarte multe măsuri care necesită avizare de la Comisia Europeană. Am primit asigurare de la domnul ministru că vom fi primiţi ori de câte ori va fi nevoie pentru aceste probleme, pentru a fi remediate imediat. Mulţumim pentru colaborarea fructuoasă de astăzi. Sperăm ca miercuri, joi, când se va întâlni Guvernul, să primim şi acele ordonanţe fără de care nu putem să renunţăm la aceste chestiuni. Noi, ca fermieri, ca protestatari, sperăm ca şi celelalte instituţii şi ministere pe masa cărora avem puse măsuri să şi le asume, ca şi domnul ministru, printr-o semnătură. Din punctul nostru de vedere, problemele cu Ministerul Agriculturii, pe moment, sunt discutate. Aşteptăm răspunsurile urgente şi dacă ele vor fi, s-a încheiat. Aşteptăm aceste măsuri urgente, dar acordăm suportul celor de la transportori în toate problemele, pentru că noi suntem şi transportatori, avem camioane cu care transportăm cerealele din ferme. Aceste probleme trebuie neapărat rezolvate împreună”, a afirmat Andruş.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a subliniat că bugetul MADR are 2% din PIB-ul României şi sunt foarte multe programe şi proiecte în implementare, pe lângă subvenţiile, granturile date fermierilor români „pentru a-i scoate din dificultate”.

„Avem partea de dezvoltare a Ministerului Agriculturii, vorbim de ferme de reproducţie în sectorul suin, în sectorul avicol, foarte mulţi bani pe cele două măsuri foarte importante pentru România: un miliard de euro pentru InvestAlim, procesare în România, pentru că ne dorim foarte mult să procesăm materia primă în România şi să nu mai exportăm materia primă, şi, doi, partea de independenţă energetică în ferme, un grant de 100%, fără cofinanţare, prin care fermierii pot să îşi achiziţioneze instalaţii de eoliene, de energie regenerabilă, pentru a duce costurile cu energia cât mai mici în ferme”, a explicat Florin Barbu.

Sursa: AGERPRES