În încercarea de a afla care sunt sumele maxime pe care partidele le vor putea folosi, din punct de vedere legal, în campania electorală de dinaintea alegerilor locale de anul acesta, care va începe pe 28 august și va ține până pe 26 septembrie, am consultat Ghidul finanțării campaniei electorale pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, publicat de Autoritatea Electorală Permanentă.

Consiliile locale

Astfel, conform documentului publicat pe site-ul www.roaep.ro, pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al unei comune, partidele au dreptul cheltuie maxim echivalentul unui salariu minim brut pe țară, adică 2.230 de lei. În cazul fiecărei liste de candidați la consiliul local al unui oraș, partidele pot cheltui până la 6.690, echivalentul a trei salarii minime. Când vine vorba despre municipii, suma crește la 11.150 de lei – 5 salarii, iar în cazul municipiilor reședință de județ, aceasta crește considerabil, ajungând la 66.900 de lei, echivalentul a 30 de salarii.

Primarii

Ceva mai mulți bani pot fi cheltuiți pentru funcțiile de primar. Pentru un candidat la postul de primar al comunei, partidele pot cheltui cinci salarii minime, adică 11.150 de lei. În orașe, suma crește la echivalentul a șapte salarii, adică la 15.610 lei, iar în municipii la echivalentul a zece astfel de salarii, adică la 22.300 de lei. În cazul candidaților la funcția de primar al unui municipiu reședință de județ, aceștia pot cheltui până la 111.500, adică 50 de salarii minime brute pe țară.

Consiliile județene

Pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean, un partid poate folosi, legal, în campania electorală de anul acesta, suma de 223.000 de lei, adică echivalentul a 100 de salarii minime brute pe țară. Astfel, un partid care are liste de candidați propuse pentru toate cele 41 de județe ale țării, poate cheltui peste 9 milioane de lei. În cazul consiliului general al capitalei, suma maximă ce poate fi cheltuită în campania electorală ajunge la 1.115.000 lei, echivalentul a 500 de salarii minime.

Funcția de președinte al consiliului județean este ceva mai „costisitoare”, astfel că cei ce candidează pentru aceasta vor putea cheltui până la 200 de salarii minime, adică până la 446 de mii de lei.

Pe ce pot da banii

Din sumele menționate, candidații sau partidele pot să folosească pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune și în presa scrisă maximum 40%, pentru materialele de propagandă electorală online maximum 30%, pentru cercetări sociologice (sondaje, exit-polluri etc.) maximum 30%, pentru afișe maximum 20%, pentru broșuri, pliante și alte materiale tipărite maximum 50%, iar pentru servicii, transport, cazare, hrană, chirii, echipamente, protocol, asistență și consultanță maximum 30%.

Contribuțiile proprii

O parte dintre aceste sume poate proveni chiar de la candidați, prin contribuție proprie. Și în acest caz, Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit o serie de limite ce au ca referință salariul minim brut pe țară. Un candidat la consiliul local al unei comune, de pildă, are dreptul să contribuie la campanie cu maximum 2.230 de lei – un salariu. Un candidat la consiliul local al orașului poate contribui cu 6.690 de lei – 3 salarii, unul la consiliul local al municipiului cu 11.150 de lei – 5 salarii, iar unul la funcția de consilier local al municipiului reședință de județ cu suma de 66.900 de lei, adică 30 de salarii. Candidații la funcția de consilier județean pot contribui cu până la 223 de mii de lei, adică zece salarii.

Candidatul la funcția de primar al comunei are dreptul să contribuie cu 5 salarii, adică 11.150 de lei, unul la funcția de primar al orașului cu 7 salarii, adică 15.610 lei, unul la funcția de primar al municipiului cu 10 salarii, adică 22.300 de lei, iar unul la funcția de primar al municipiului președinte de județ cu 50 de salarii, adică 111.500 de lei. Pentru funcția de președinte al consiliului județean, candidatul poate contribui la campania electorală cu 446 de mii de lei, echivalentul a 200 de salarii minime brute pe țară. Acești bani pot proveni, conform legii, din venituri proprii ale candidaților, din donații primite de la persoane fizice, sau din împrumuturi de la persoane fizice sau instituții de credit.

Îi pot primi înapoi de la stat

După validarea alegerilor, rambursarea cheltuielilor din campanie va fi făcută doar în cazul în care acestea respectă prevederile Ghidului finanțării campaniei electorale pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Banii vor fi dați înapoi doar cu documente justificative și doar candidaților și a listelor de candidați care au obținut cel puțin 3% din totalul voturilor exprimate pentru funcția de primar, președinte de consiliu județean sau pentru consiliul local ori județean. La ultimele alegeri, de pildă, cele din 2016, din cei 11 candidați la funcția de primar al municipiului Arad prezenți pe listele de vot, doar șase au avut mai mult de 3% din totalul voturilor valabil exprimate.