Eclipsa se produce în noaptea de 28 spre 29 octombrie (sâmbătă spre duminică), când Luna se va afla în constelaţia Aries, fiind însoţită de planeta Jupiter, care se va afla la stânga ei. Pe 28 octombrie avem faza de Lună Plină la 23 h 23 m (ora pentru Bucureşti), potrivit astro-urseanu.ro

Eclipsă parţială de Lună vizibilă în România este vizibilă în Bucureşti, dar şi în alte locaţii din ţară.

Fenomenul începe cu intrarea Lunii în penumbră, la 21 h 02 m (ora pentru Bucureşti), la două ore după răsăritul Lunii. Pentru că penumbra Pământului nu este foarte opacă, la începutul fenomenului culoarea Lunii nu se va schimba mult. La 22 h 35 m (ora pentru Bucureşti) începe elipsa parţială.

În apropierea maximului, însă, începând cu ora 22, partea de jos a Lunii va începe să aibă o culoare diferită faţă de partea de sus. Maximul se va produce la 23 h 14 m (ora pentru Bucureşti), când Luna va fi total în penumbră şi aproximativ 7% în umbra Pământului. În acel moment Luna se va afla sus pe cer, înspre sud-est, potrivit astro-urseanu.ro.

După faza maximă, Luna îşi va recăpăta strălucirea şi culoarea. Elipsa parţială de Lună se încheie pentru Bucureşti la 23 h 53 m (ora României), iar eclipsa în penumbră, în ziua următoare (29 octombrie), la 01 h 27 m (ora României).

Luna se află deasupra orizontului în timpul acestei eclipse, aşa că, în condiţii meteo bune în Bucureşti, întreaga eclipsă este vizibilă. În timpul eclipsei parţiale de Lună curioşii şi pasionaţii vor putea vedea o parte a Lunii tăiată de umbra Pământului.

Următoarea eclipsă de Lună va putea fi observată din România tot ca parţială şi se va produce la 18 septembrie 2024.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna la Lună Plină (LP), deci când Soarele este în opoziţie cu Luna. Lunaţiile – Luna Nouă sau Luna Plină – se produc la fiecare 2 săptămâni, dar eclipse nu avem, de regulă, decât patru pe an, două de soare şi două de lună.

Pământul are întotdeauna o umbră în spaţiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată şi o parte externă mai puţin întunecată, numită ”penumbră”. În timpul unei eclipse de Lună, Luna intră în umbra Pământului încetul cu încetul. La un moment dat, Luna poate dispărea aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă. Aceasta se numeşte ”eclipsă totală de Lună”. Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar ”muşcat” foarte tare. Aceasta se numeşte ”eclipsă parţială de Lună”. Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, se zice că avem o ”eclipsă de Lună prin penumbră”.

Eclipsele de Lună mai puţin spectaculoase se întâmplă când aceasta intră în ”umbra” Pământului. Spre deosebire de cele de soare, pot fi văzute din orice punct de pe Glob, cu condiţia ca în locul respectiv să fie noapte şi cer senin. Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ”citi” particularităţile atmosferei Pământului. Eclipsele de Lună sunt folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. La noi, oamenii spuneau că erau mâncate de vârcolaci.

Sursa: AGERPRES