„Hidroelectrica este modelul de succes prin care putem transforma companiile românești din găuri negre în entități profitabile pentru români. Pentru că evoluția Hidroelectrica demonstrează ce se întâmplă atunci când reprezentanții statului nu mai pot ascunde mizeria sub preș. Privatizarea unor mici procente din acțiuni aduce incredibil de mari beneficii pentru România și pentru români pentru că scoate compania din faliment și generează profit, transparență și bună guvernanță. Când cineva spune că ‘ne vindem țara’ vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie habar n-are ce vorbește, fie e pur și simplu ticălos. Nu, nu vinde nimeni țara, ci introducem mecanisme prin care ne asigurăm că bunurile statului nu mai sunt prăduite de băieții deștepți trimiși de partid. Pentru că aceste companii sunt companiile românilor și României, nu companiile partidului”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.

Într-o postare publicată vineri, Gheorghiu arată cum a evoluat situația financiară a Hidroelectrica înainte și după listarea pe bursă.

Astfel, compania care, în 2011, afișa un profit de 6,4 milioane lei, în anul următor, 2012, este băgată în insolvență, cu pierdere 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei.

„Cea mai mare companie de energie din România pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă. Activele erau ale noastre, ale cetățenilor, dar banii se duceau altundeva”, a subliniat sursa citată.

După listarea la Bursă din iulie 2023, statul n-a vândut nimic din pachetul său în timp ce Fondul Proprietatea, acționar privat, și-a vândut cele 20 de procente deținute. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica dar diferența e că acum compania nu mai poate ascunde nimic, precizează Oana Gheorghiu.

Potrivit acesteia, listarea companiei a însemnat raportări financiare publice în fiecare trimestru, contracte importante aprobate de acționari și un management care răspunde în fața a zeci de mii de oameni și a Autorității de Supraveghere Financiară.

În aceste condiții, Hidroelectrica a realizat, în 2023, un profit de 6,4 miliarde de lei.

„Adică de la milioane, la miliarde și de 1.000 de ori mai mult pentru România. Vorbim de aceleași active, dar de o guvernanță cu totul diferită.
Dividende încasate de statul român: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde de lei; 2024 (post-listare): 5,03 miliarde de lei. Într-un singur an, dintr-o singură companie, bugetul public a primit echivalentul a peste 1 miliard de euro. Și totuși, ce câștigă românii? Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica – prin pensia lor. Dacă ai cumpărat acțiuni la listare, ai +30% în mai puțin de 3 ani, plus dividende anuale de 6-8%. Dacă nu ai nici pensie privată, nici acțiuni, atunci miliardele de dividende pe care statul le primește în fiecare an finanțează spitale, școli și pensii de stat”, a mai arătat vicepremierul.

Hidroelectrica a anunțat joi că valoarea sa de piață a ajuns la 72,4 miliarde de lei, în deschiderea ședinței de tranzacționare a Bursei de Valori București (BVB).

Compania și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de circa 27% pe ultimii cinci ani, și a devenit, în mai puțin de patru ani, cel mai mare furnizor de electricitate din România.

La 31 decembrie 2025, compania avea o cotă de piață de 17,4% în total piață, respectiv de 18,6% pe segmentul concurențial.

Compania administrează un portofoliu de 188 de hidrocentrale, cu o putere instalată de peste 6,3 GW, precum și parcul eolian Crucea Nord, cu o capacitate instalată de 108 MW, unde va fi pusă în funcțiune, în mai – iunie 2026, și o baterie de stocare, cu o putere nominală de 36 MW și o capacitate de stocare de 72 MWh.

Joi, Oana Gheorghiu a anunțat că a prezentat în ședința de guvern o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat.

În cadrul notei de informare prezentate în ședința de guvern, vicepremierul pentru reforma companiilor de stat a prezentat lista unor companii de stat propuse pentru listare la bursă, care necesită o perioadă minimă de 6-12 luni de pregătire: CEC Bank, propunerea avansată: IPO – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Administrația Porturilor Maritime Constanța – FP vinde pachetul de 20%/ofertă mixtă; Compania Națională Aeroporturi București – FP vinde pachetul de 20%/ofertă mixtă; Societatea Națională a Sării (Salrom) – FP vinde pachetul de 49%/ofertă mixtă; Loteria Română – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Compania Națională Imprimeria Națională – IPO – ofertă mixtă; Romarm/ Uzina Mecanică Cugir – IPO condiționat de modificare legislativă; Compania Națională Poșta Română – IPO – FP vinde 6,48% sau ofertă mixtă după studiu de fezabilitate.

Sursa: AGERPRES