Astfel, a fost aprobată modificarea şi completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, măsurile instituite prin această ordonanţă vizează: continuarea procesului de restituire într-un mod echitabil, clarificarea şi uniformizarea metodologiei de evaluare şi transpunerea în legislaţia naţională a considerentelor deciziei Curţii Constituţionale nr. 43/2025 şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate în cauza „Văleanu şi alţii împotriva României”.

„Prin aceste modificări, se urmăreşte instituirea unor norme care să asigure un just echilibru între interesele legitime ale beneficiarilor legilor reparatorii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, interesul general al societăţii şi capacitatea financiară a statului de a suporta despăgubirile, atunci când restituirea în natură nu mai este posibilă”, se arată în comunicat.

Actul normativ vizează introducerea/modificarea unor reglementări din legislaţia existentă.

Va fi modificat mecanismul de restituire în natură a imobilelor ce fac obiectul legilor cu caracter reparator.

Această modificare urmăreşte, în principal: recunoaşterea dreptului ca statul să îşi recupereze contravaloarea investiţiilor; asigurarea echilibrului între dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite şi interesul public legat de gestionarea responsabilă a resurselor financiare ale statului; respectarea principiului proporţionalităţii, consacrat şi în jurisprudenţa CEDO.

„În contextul dezvoltărilor urbanistice promovate şi realizate de către stat au fost efectuate lucrări de îmbunătăţire cu caracter permanent, de natură să sporească valoarea şi utilitatea tuturor categoriilor de imobile, inclusiv a celor care fac obiectul unor reglementări cu caracter reparatoriu. Aceste îmbunătăţiri, intrând în structura economică a imobilelor, trebuie avute în vedere în cadrul oricărei proceduri de evaluare, restituire sau acordare de despăgubiri”, se arată în comunicat.

Pe de altă parte, se are în vedere modificarea mecanismului de evaluare a imobilelor pentru care ANRP acordă despăgubiri.

„Această modificare urmăreşte punerea în acord a textului de lege care stabileşte modalitatea de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri (Grilele notariale) cu Decizia CCR prin care o sintagmă a fost declarată neconstituţională (raportarea la caracteristicile imobilelor de la momentul preluării). Utilizarea, în continuare, ca instrument de evaluare, a grilelor notariale şi, totodată, introducerea de criterii clare şi unitare de evaluare, aplicabile la nivel naţional, vor contribui la sustenabilitatea întregului mecanism de despăgubire”, se explică în comunicat.

De asemenea, proiectul prevede modificarea mecanismului de plată efectivă a despăgubirilor şi plafonarea câştigurilor realizate din tranzacţionarea de drepturi.

Această modificare urmăreşte: extinderea perioadei de eşalonare a plăţii despăgubirilor, de la 5 la 7 ani, inclusiv pentru dosarele aflate în plată, cu actualizarea sumei cuvenite în ultimul an, prin aplicarea indicelui de creştere a preţurilor de consum; limitarea profitului realizat de persoane fizice/juridice ca urmarea a tranzacţionării drepturilor stabilite de ANRP; posibilitatea ca beneficiarii să fie despăgubiţi, la solicitarea acestora, într-o singură transă, pentru doar 40% din drepturi.

Sursa: AGERPRES