„Am primit mandatul de a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea îngheţării sau eşalonării creşterii salariilor demnitarilor până în anul 2031. În urma discuţiei cu prim-ministrul Ilie Bolojan, săptămâna viitoare voi merge la Bruxelles, unde voi susţine această poziţie în cadrul procesului de renegociere finală a PNRR. Ştiu că este un subiect sensibil. Ştiu şi că poziţia exprimată până acum, inclusiv în scris, de Comisia Europeană a fost aceea că viitoarea lege a salarizării trebuie aplicată unitar în întreg sectorul public. Cu toate acestea, consider că este datoria mea să folosesc toate argumentele disponibile pentru a încerca să obţin o evaluare diferită”, a scris miercuri, pe Facebook, Dragoş Pîslaru.
Acesta a precizat că reforma salarizării unitare este necesară şi „ea trebuie să aducă ordine, predictibilitate şi echitate într-un sistem care a acumulat prea multe excepţii, sporuri şi dezechilibre”.
„Discuţia nu este dacă legea trebuie să fie unitară sau nu, inclusiv cu o grilă aliniată pentru demnitari. România este prea săracă să nu remunereze adecvat şi unitar pe cei care au responsabilitatea să o conducă. Nu discutăm de meritul individual, ci de posibilitatea de a atrage persoane profesioniste şi competente în poziţiile de demnitate publică. Dar România se află într-un context fiscal şi social dificil. Avem nevoie de echilibru, de responsabilitate şi de un efort corect distribuit”, a subliniat Pîslaru.
În opinia sa, demnitarii nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creşteri salariale nete, chiar dacă ar exista o reaşezare obiectivă de grile, în timp ce pentru alte categorii de angajaţi creşterile sunt limitate sau inexistente din cauza spaţiului bugetar disponibil.
„Societatea noastră este puternic divizată, iar percepţia publică privind beneficiile inegale ale reformei afectează direct şansele de adoptare a legii. Echitatea trebuie să se vadă nu doar în cum vă arăta ierarhia ocupaţională în final, ci şi în efortul în timp pentru ajustare pe care ar trebui să îl facă cei care ocupă funcţii de demnitate publică în comparaţie cu restul familiilor ocupaţionale. O îngheţare temporară sau măcar o reeşalonare devine mai mult decât oportună în condiţiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină şi unitară, inclusiv pentru demnitari”, a arătat ministrul interimar al Muncii.
Dragoş Pîslaru a transmis că nu poate garanta rezultatul discuţiilor cu CE, însă va susţine această poziţie în mod ferm şi argumentat.
„Voi merge la Bruxelles cu acest mandat clar: să apăr principiul unei reforme corecte, sustenabile şi responsabile, care tratează cu seriozitate atât angajaţii din sectorul public, cât şi contribuabilii care susţin acest sistem. Nu pot garanta rezultatul discuţiilor. Dar pot garanta că voi face tot ce ţine de mine pentru ca această poziţie să fie susţinută ferm şi argumentat”, a mai scris Dragoş Pîslaru pe pagina sa de socializare.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
X„Am primit mandatul de a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea îngheţării sau eşalonării creşterii salariilor demnitarilor până în anul 2031.ha,ha,ha,tocmai ce v-ati marit salariile cu noua lege a salarizarii,fara “aprobarea”comisiei lu peste prajit,pe cine prostiti ma?
-
Pai, au luat banii de la copii si batrani si normal ca trebuia facut cev cu ei. S-au gandit sa isi mareasca salariile…
De ce trebuie “discutat” cu UE ? Nu mai avem politicieni care pot gandi si lua hotarari ? Sau, am devnit sclavi ?
Afirmația că «România este prea săracă să nu remunereze adecvat pe cei care trebuie să o conducă» ar avea sens dacă funcțiile de conducere ar fi ocupate exclusiv de oameni cu o pregătire profesională și academică solidă. În realitate, în Parlament și în alte funcții publice există persoane care nu au finalizat nici măcar studiile liceale, dar beneficiază de venituri și privilegii mult peste cele ale unui profesor cu studii superioare, ani de formare și responsabilitatea educării generațiilor viitoare. Este greu să vorbești despre remunerarea adecvată a conducătorilor când societatea recompensează mai bine funcția politică decât competența, educația și meritul profesional. Problema nu este că demnitarii sunt plătiți bine, ci că profesori, medici, cercetători și alți profesioniști esențiali sunt adesea plătiți disproporționat de puțin în raport cu pregătirea și contribuția lor.Un sofer care plimba politicienii are venitul mai mare decât mine.Voua vi se pare normal? Sa nu mai vorbesc de consilieri fără bac si alte funcții mult mai bine plătite decat învățământul