Sute de mii de români trişti au luat Prozac degeaba

Una dintre cele mai mari afaceri farmaceutice din lume, piata medicamentelor impotriva depresiei, este zguduita de un imens scandal ce are la baza studiile clinice facute pentru aprobarea acestor pastile in SUA.

Astfel, un grup de cercetatori de la Universitatea Hull din Marea Britanie, profitind de o lege a liberului acces la informatiile de interes public, a obtinut de la Food and Drug Administration, institutia americana care elibereaza autorizatiile de comercializare pentru medicamente, o serie de asemenea studii ce nu fusesera date publicitatii niciodata.

In acest mod, cercetatorii au tras concluzia ca medicamente precum Prozac, Seroxat si Efextor nu erau cu mult mai eficiente decit un preparat placebo (o pastila ce nu contine nici un fel de medicament si care opereaza pe baza autosugestiei – n.r.) cind venea vorba de pacienti care sufereau depresii.

Numai in cazul depresiilor extrem de severe s-au dovedit aceste medicamente a fi de un real ajutor pacientilor, relateaza si ziarul „The Independent“, citind studiul mentionat.

Profesorul Irving Kirsch, care a condus echipa ce a realizat studiul, mentioneaza ca, „avind in vedere aceste rezultate, motivele care stau la baza prescrierii medicatiei antidepresive sint destul de putine doar daca nu vorbim despre depresii grave sau daca alte metode de tratament au esuat.

Studiul meu ridica probleme serioase asupra modului in care se acorda licentele pentru comercializarea medicamentelor si felul in care se raporteaza datele din studiile clinice“.

Problema datelor ascunse de FDA a fost relevata si de cotidianul „New York Times“ in luna ianuarie, cind a publicat un articol bazat pe un studiu efectuat de Erich H. Turner, medic psihiatru si fost evaluator in cadrul FDA.

Turner a aratat ca, din cele 74 de studii pe 12.564 de voluntari inregistrate din 1987 pina in 2004 la FDA, 31% nu au fost publicate deoarece acest pas depindea in primul rind de rezultatele obtinute. 22 de studii cu final negativ sau indoielnic nu au vazut niciodata lumina tiparului, iar alte 11 au fost in asa natura prezentate incit sa reiasa ca rezultatul lor este pozitiv.

Reprezentantii companiilor producatoare ale celor trei medicamente incriminate de studiul britanic au fost citati si de BBC, ei exprimindu-si dezacordul cu datele publicate.

„Experienta clinica a demonstrat ca Prozacul este un antidepresiv eficient“, a comentat purtatorul de cuvint al companiei Eli Lilly, in timp ce comunicatul emis de GlaxoSmith Kline precizeaza ca studiul britanic a avut in vedere doar o parte mai mica din cantitatea totala de date referitoare la eficienta Seroxatului. „Intre cinci si zece la suta din populatia Romaniei a fost de-a lungul vietii in situatia in care i s-a prescris un medicament antidepresiv“, apreciaza Mugur Ciumageanu, presedintele Centrului National pentru Sanatate Mintala, ceea ce ar insemna intre unu – doua milioane de romani.

El crede ca si efectul placebo ii ajuta pe pacienti, iar daca detaliile studiului britanic se adeveresc, increderea celor care sufera de depresie in medicament poate sa scada, iar o data cu ea va scadea si beneficiul terapeutic.

„Orice pastila are si un efect placebo. In domeniul psihiatriei, mai mult decit in alte domenii ale medicinei, acesta este deosebit de important, deoarece este vorba de trairi subiective ale fiecarui pacient in parte“, adauga Ciumageanu.

Daniel Popescu, manager corporate affairs pentru Romania si Europa de Sud-Est al companiei Eli Lilly, producatorul Prozac, avanseaza o alta cifra referitoare la consumatorii romani de antidepresive: 200.000. El se arata neincrezator in descoperirea medicilor britanici.

„Orice investigatie in legatura cu efectele unui medicament este bine venita, pentru ca, la sfirsitul zilei, pacientul are de cistigat. Prin natura studiilor de inregistrare, compania producatoare trebuie sa compare efectele unui medicament cu cele ale unui produs placebo. Daca nu arati ca medicamentul e mai bun decit placebo, nu se uita nimeni la tine. Imi vine greu sa cred ca cineva poate raporta date eronat sau poate schimba astfel de date, pentru ca la nivel international, un asemenea scandal poate duce la prabusirea unei companii. Oricum, principalul aspect este ca pacientul sa nu se sperie de asemenea «descoperiri» si sa fuga din cabinetul medicului“, spune Daniel Popescu.

La fel de circumspect asupra studiului britanic ce arunca Prozacul in rindul medicamentelor fara efect terapeutic se arata si Augustin Cambosie, presedintele Federatiei Romane de Psihoterapie: „Nu cred intr-un astfel de studiu, deoarece, in prima parte a unui tratament cu medicament, efectele sale sint egale cu cele ale unui placebo. Numai ca, dupa un timp, actiunea placebo scade ca efect, iar cea a medicamentului creste“.

Detronat de Viagra

Prozacul, ca si alte medicamente ce combat depresia, reprezinta o adevarata cultura a ultimelor decenii, fiind subiectul a numeroase carti si articole ce au depasit sfera medicala.

Astfel, Peter Kramer a scris in cartea „Ascultind de Prozac“ ca oricine simte ca nu este prea vesel ar trebui sa incerce o doza de Prozac pentru a-si ridica starea de spirit. In 1993, acelasi medicament era recomandat de „Time Magazine“ drept „tableta anului“, iar vinzarile sale au crescut spectaculos, fiind intrecute doar de succesul inregistrat de Viagra.

La un moment dat, firma producatoare vehicula chiar cifra de 54 de milioane de persoane care au fost ajutate de Prozac pe intregul glob. Nu au lipsit nici acuzatiile la adresa medicamentelor antidepresive din pricina efectelor secundare de care acestea ar fi responsabile, inclusiv cele axate pe cresterea pericolului sinuciderii. Firma Eli Lilly a cistigat insa toate procesele care au avut drept cauza aceste acuzatii.

Sinapse antidepresive

Unul dintre factorii care stau la baza depresiei este o substanta organica, numita serotonina, care functioneaza ca transmitator al informatiei de la un neuron la altul.

Medicamentele antidepresive, precum Prozacul, fac ca serotonina sa stea o perioada mai indelungata intre neuroni, ceea ce determina o intarire a legaturii dintre ei, avind ca efect reducerea depresiei.

Numai ca, raminind mai mult timp intre neuroni, serotonina blocheaza transmiterea altor mesaje ulterioare prin aceste canale, ceea ce poate duce la o procesare mai lenta a informatiei de catre creier.