Apărarea drepturilor omului, neimplicarea politicului în actul de justiţie şi transparenţa au fost temele preferate ale Monicăi Macovei, în perioada ei de opoziţie.
Dacă propunerea şi numirea lui Daniel Morar ca procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) a fost discutabilă, procedura de selecţie pentru funcţiile de procurori generali adjuncţi şi procurori şefi ai PNA, precum şi pentru posturile de şefi din Parchetul instanţei supreme nu face decât să aducă aminte de vechile tertipuri ale predecesorilor lui Macovei.
Astfel avem iar dovada că oamenii se schimbă, dar sistemul nu, chiar daca pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost afişat anunţul public privind selecţia pentru ocuparea posturilor vacante la PNA şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Oorganizată şi Terorism (DIICOT).
Potrivit Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este garantul independenţei justiţiei. Tot Constituţia – legea fundamentală a ţării – arată că membrii Consiliului Superior al Magistraturii propun preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
Concret, CSM se ocupă de cariera magistraţilor, iar Ministerul Justiţiei de administrarea ei.
Recentele modificări privind reforma justiţiei permit ministrului să decidă cine va fi numit în funcţii de conducere, fără să dea explicaţii privind criteriile care au stat la baza selecţiei pe care a făcut-o cu ajutorul procurorului general şi psihologului.
Mai mulţi jurişti şi avocaţi au remarcat lipsa de transparenţă în trierea procurorilor în funcţii de conducere în cadrul celor mai importante Parchete, susţinând că ministrul Justiţiei nu ar fi trebuit să participe la procedura de selecţie, tocmai pentru a evita orice suspiciune privind competenţa celor desemnaţi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!