Decizia privind retragerea titlului onorific a avut la bază faptul că Ion Antonescu a fost găsit vinovat de crime de război, fiind condamnat la moarte în data de 17 mai 1946 de către Tribunalul Poporului din Bucureşti, instanţă care a funcţionat sub coordonarea Comisiei Aliate de Control, fiind asimilată sistemului de tribunale care au judecat crimele de război ale liderilor Germaniei naziste şi Italiei fasciste.

„De altfel, pe tot parcursul guvernării sale autoritare, mareşalul a manifestat o puternică atitudine antisemită, fapt exprimat şi public cu numeroase ocazii. Ca atare, chiar dacă numărul evreilor români şi al celor din teritoriile aflate sub administraţie românească ucişi în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie, concluzia Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România este că în perioada respectivă în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit ca urmare a represiunii între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. La aceştia se adaugă mare parte dintre cei 25.000 de etnici romi trimişi în Transnistria. Dat fiind că responsabilitatea lui Ion Antonescu pentru uciderea evreilor din Basarabia, Bucovina şi Transnistria este indiscutabilă, faptele şi acţiunile mareşalului Ion Antonescu pot fi încadrate la art. 7.1.4 privind retragerea titlului din Regulamentul privind acordarea titlurilor onorifice al Universităţii din Bucureşti, conform căruia <persoana nominalizată a fost condamnată definitiv şi irevocabil pentru crime împotriva umanităţii>”, informează Universitatea din Bucureşti.

Totodată, Senatul Universităţii din Bucureşti a ţinut cont de faptul că acordarea acestei distincţii onorifice mareşalului Ion Antonescu în anul 1941 s-a produs în condiţiile distorsionării principiului autonomiei universitare şi în spiritul promovării cultului personalităţii pentru conducătorul statului.

„Astăzi, Senatul Universităţii din Bucureşti doar a constatat că nu mai poate asocia instituţia cu Mareşalul Ion Antonescu şi i-a retras titlul de DHC, aşa cum a procedat imediat după Revoluţie prin retragerea titlului lui Nicolae Ceauşescu. De asemenea, s-a hotărât formarea unei comisii care să verifice toate titlurile de DHC acordate în trecut de Universitate. Rolul fiecărei personalităţi istorice, cu bune şi cu rele, este consemnat de istorici şi nu poate fi schimbat prin decizii administrative. Locul în istorie al Mareşalului Antonescu nu s-a schimbat în ultimii ani, dar criteriile etice ale Universităţii din Bucureşti sunt astăzi altele decât cele din 1941. După 1989, UB nu a acordat titlul de DHC niciunui ministru în funcţie, cu atât mai puţin şefului statului aflat în funcţie, aşa cum a făcut-o în trecut în cazurile dictatorilor Ion Antonescu şi Nicolae Ceauşescu. Nu putem critica obedienţa politică din prezent a altora menţinând-o, prin inacţiune, pe cea din trecut a propriei noastre instituţii. Cu atât mai mult trebuia să ne disociem de Mareşalul Antonescu cu cât dovezile privind contribuţia sa directă la Holocaust sunt evidente. L-am întâlnit de două ori pe domnul Fulop, etnic evreu cu cetăţenie română care avea 13 ani când a fost arestat împreună cu întreaga familie, cu alte zeci de mii de evrei din România şi a fost dus în lagărele naziste. Din zeci de membri ai familiei sale extinse a fost singurul supravieţuitor. Am vizitat lagărul de la Auschwitz şi memorialul Holocaustului din Washington DC. Dimensiunile Holocaustului, dovezile atrocităţilor şi mărturiile supravieţuitorilor sunt cutremurătoare. Oricine a dat ordine şi a contribuit la toate acestea este responsabil în faţa istoriei. Iar mareşalul Ion Antonescu, ne arată dovezile istorice, este unul dintre responsabilii pentru ce s-a întâmplat pe teritoriul României şi pe cele prin care a trecut armata română sub comanda sa”, declară prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti.

Universitatea din Bucureşti aminteşte că, imediat după Revoluţia din 1989, a retras titlul preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ca urmare a rolului nefast pe care l-a avut în evoluţia României: „În completarea acestei hotărâri, Senatul Universităţii din Bucureşti a decis constituirea unei comisii de analiză a titlurilor onorifice de Doctor Honoris Causa acordate în toată perioada regimurilor dictatoriale din România, decizia venind să reconfirme angajamentul ferm al Universităţii din Bucureşti faţă de valorile esenţiale ale umanităţii, libertate, demnitate şi respectul faţă de democraţie şi statul de drept”.

Sursa: Mediafax