18 aprilie 1945. Începutul celei mai frumoase povești a Aradului e scrisă de baronul Francisc Neuman. Parte dintr-o familie ce modela orașul de pe malurile Mureșului, Francisc Neuman a reușit să creeze o echipă atât de puternică încât creația lui durează de atunci.

„Bătrâna Doamnă”, cum a fost denumită UTA de către marele Ioan Chirilă, a fost înființată de baronul Francisc von Neuman, patronul Întreprinderii Textile Arad, la data de 18 aprilie 1945. Culorile clubului (alb/roșu) au fost alese asemenea echipei de fotbal Arsenal Londra, baronul Neuman fiind un mare admirator al acestei echipe.

Primul meci de fotbal al echipei a avut loc la data de 27 mai 1945, în compania formației Banatul Sânnicolau Mic, scor 2-3. Componența echipei a fost următoarea: Tudor – Bocșa, Tamaș, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Găluț, Mărienuț, Haller, Coșniță, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Joszef Szallay, Gheorghe Albu.

La 1 septembrie 1946, cu ocazia meciului I.T.A. – Ciocanul, scor 1-0, are loc inaugurarea stadionului din Arad, Stadionul Francisc von Neuman. La acea vreme era considerat cel mai frumos stadion din țară.

UTA i-a oferit publicului spectacol chiar de la început, când generația lui Petschovszky, Coco Dumitrescu, Lorant, Bonyhadi sau Mercea era imbatabilă și domina fotbalul românesc, imediat după Al Doilea Război Mondial. ITA, cum era prima denumire a echipei, a cucerit două titluri în 1947 și 1948, anul de neuitat al eventului arădean, când la Arad a venit și Cupa României.

„A opta minune a lumii”

Sfârșitul anilor ’70 a adus o nouă formulă de aur, cea formată de Coco Dumitrescu și Ioan Reinhardt, cu Domide, Brosovszky, Axente, Lereter, Biro și ceilalți în prim-plan. Două titluri a cucerit UTA atunci, în 1969 și 1970, urmate de superbele aventuri din Europa.

Pe 30 septembrie 1970, la Arad a fost consemnată „A opta minune a lumii”, UTA îi elimina din Cupa Campionilor Europeni pe giganții de la Feyenoord Rotterdam, după 1-1 pe tărâm batav și 0-0 acasă. Un an mai târziu, în Cupa UEFA, roș-albii treceau, pe rând, de Austria Salzburg, Zaglebie Walzbrych și Vitoria Setubal, mergând până în „primăvara europeană”, unde Tottenham Hotspur a fost prea puternică.

UTA a continuat să-și păstreze anvergura și în timpurile tulburi ce aveau să vină după prima retrogradare din istorie, cea din 1979. Generațiile ce au urmat au fost mereu atrăgătoare pentru tribune, chiar dacă reușitele, însemnând aici promovările din 1981, 1993 sau 2001, ori fotbaliștii ridicați periodic de școala de fotbal roș-albă.

Revirimentul cel mai consistent s-a produs în vara lui 2020, când UTA a promovat pe prima scenă. De șase ani, în premieră de la retrogradarea în 1979, Bătrâna Doamnă, e tot în elita fotbalului românesc, acolo unde îi este locul. Și se pregătește de al șaptelea, chiar dacă, în urmă cu mai puțin de 24 de ore, arbitri și-au bătut joc de ea, lucru care a făcut ca antrenorul actual, Adrian Mihalcea, să spună, imediat după meci: „Mâine, clubul nostru face 81 de ani, e o bornă extrem de importantă. Aș vrea să transmit echipei UTA și orașului Arad <<La mulți ani cu această ocazie!>>, la această aniversare. Îmi pare rău că nu am reușit să le facem și noi o bucurie suporterilor, să fim mai aproape de ei, dar le promit că următorul meci le vom oferi această șansă”

18 aprilie 2026. La mulți ani, Bătrână Doamnă! Ai împlinit 81 de ani și ești la fel de frumoasă!