Motto: „Cârciumarului îi sunt
tare dragi beţivii, dar nu-i vrea ca
gineri.”(Anonimus)
Ca oameni, avem uneori nevoie de cineva să ne
reamintescă răspicat, clar şi limpede,
valoarea unor adevăruri pe care suntem
înclinaţi să le uităm sau,
inconştient, să le ignorăm. Un astfel de
exemplu ni se dă în Proverbele lui Solomon
20:1, „Băuturile tari sunt
gălăgioase; oricine se îmbată cu
ele nu este înţelept”. Adevărul
acestei afirmaţii este limpede pentru oricine are
o cunoştinţă elementară a Bibliei,
dar implicaţiile ei practice în viaţa
de fiecare zi nu ne sunt chiar aşa de limpezi.
În inima noastră există lucruri
aşezate în „unghiuri moarte”,
greu de băgat în seamă sau, şi mai
rău, trecute conştient cu vederea.
Reacţionam violent la diferite păcate din
viaţa altora în timp ce suntem
îngăduitori cu noi înşine şi
în special cu alcoolul.
Alcoolul este cel mai mare criminal din istorie.
Iată ce spune el despre sine: „Am ucis mai
mulţi oameni decât toate războaiele
lumii. I-am transformat pe oameni în brute. Am
adus nefericirea în milioane de cămine. I-am
redus pe mulţi tineri promiţători la
nivelul unor epave deznădăjduite. Am
rostogolit la vale mulţimi nenumărate. I-am
distrus pe cei slabi şi i-am slăbit pe cei
tari. I-am înebunit pe cei înlelepţi
şi i-am transformat pe nebuni în bufonii
lumii. Cei nevinovaţi şi
neîncercaţi îmi cad lesne pradă.
Nevasta părăsită mă cunoaşte
bine şi nu le sunt străin copiilor care n-au
de mâncare. Părinţii, care şi-au
coborât trişti în mormânt perii
albi, mi-au simţit muşcătura. Am ruinat
milioane de suflete şi, nesăţios,
mă arunc flămând să înghit
încă altele, şi mai multe. Numele meu
este: ALCOOLUL!”
Vă rog, nu uitaţi, demnitatea nu poate fi
conservată în alcool.
Pavel Aron
Citiți principiile noastre de moderare aici!