Faptul că, practic, nu a fost niciodată la guvernare (apartenenţa la aşa-numitul „patrulater roşu” nu a însemnat nimic din acest punct devedere) a permis PRM-ului să se erijeze în partid justiţiar, capabil să stârpească racilele societăţii româneşti (îndeosebi politice) post revoluţionare. Aura de gazdă primitoare a foştilor securişti nu i-a dăunat în acest sens, ci, culmea, chiar a întărit ideea că poate fi un partid justiţiar.
De ce a ajuns Vadim în situaţia de a-şi vedea partidul ca şi exclus, prin votul electoratului, din Parlament ? Nu cred că intrarea României în Uniunea Europeană a avut un rol major în căderea în desuetitudine a discursului naţionalist, respectiv, căderea PRM. Cred că de vină este exclusiv Vadim, dar nu despre cauze şi motive vreau să vorbesc, ci despre vânătoarea de PRM-işti pe care au declanşat-o mai multe partide.
Teama de a nu fi catalogate drept comuniste şi antieuropene a determinat partidele politice să lase discursul naţionalist pe seama lui Vadim, încercând să împuşte doi iepuri dintr-o dată :ferirea de blamata etichetă a naţionalismului şi folosirea calului de bătaie numit Vadim.
Acum, când suntem membrii cu drepturi depline ai Uniunii Europene, discursul naţionalist va deveni din ce în ce mai necesar, mai ales din raţiuni electorale. Drept urmare, acţiunea de confiscare a acestuia a început cam de multişor, încă de la formarea „faliei Ciontu”. PRM-işti care erau capabili să practice discursul naţionalist fără asperităţi grosiere şi tuşe xenofobe au fost încorporaţi de mai multe partide. Ei vor fi cei care vor încerca să aducă voturi pe latura naţionalistă.
Problema este că partidele care au pornit vânătoarea de PRM-işti sunt cam multe. Dacă în campania electorală nu vor fi de aceeaş parte a baricadei, fiecare va încerca să demonstreze că este mai patriot decât celălalt, ceea ce va duce, inevitabil, la unele exagerări. Posibil, cu rezultate bune pe termen scurt, dar catastrofale pe termen lung…
Simion Todoca
Citiți principiile noastre de moderare aici!