Cota dezastrului

Daca dezastrul de anul trecut a fost provocat de lipsa de diguri, cel de acum
s-a datorat tot digurilor. Ca au fost gresit proiectate, ca nu au fost bine
întretinute, si-n fine ca-s prea multe. De asta este responsabil Ceausescu,
constata premierul: „Situatia de pe Dunare putea fi evitata daca nu traia
Ceausescu.

Acum Dunarea fiind îndiguita prin digurile care au fost facute prin anii
’60-’70 si prin care au fost câstigate suprafete arabile importante
ne trezim în situatia în care platim pretul lucrarilor facute împotriva
naturii”, spunea el. În lipsa unei Strategii nationale de prevenire
a inundatiilor care sa fie si aplicata firesc este acum sa se caute si necesarul
„tap ispasitor”.

Daca strategia ar fi existat probabil ca ar fi prevazut si aplicarea acordului
pentru crearea unui Coridor Verde al Dunarii de jos la care si România
este parte semnatara înca de acum sase ani.

Poate ca astfel, prin reconstituirea spatiului inundabil al fluviului, acum
diminuat drastic în favoarea agriculturii, alta ar fi fost amploarea dezastrului.
Ca vrem, nu vrem clima s-a schimbat si inundatiile vor deveni o nenorocirea
periodica. Ceea ce nu înseamna ca putem astepta linistiti sa se întâmple.

 

Adica asa cum au stat autoritatile vreme de aproape o luna, când si presedintele
si premierul anuntau linistiti populatia ca nu vor fi riscuri majore „ca
nu putem vorbi de inundatii catastrofale”, ca situatia-i sub control.

Cât de exacte au fost prognozele politicienilor, cât de sub control
este situatia, vedem acum. Evident, în aceasta perioada nu se putea reface
infrastructura dezagregata sub povara timpului. De altmineri, toate guvernele
de dupa ’89 n-au initiat nici un proiect de amploare în acest sens.

Nu i se putea deci cere nici actualului executiv sa faca ceea ce nu s-a rezolvat
în zeci de ani. Dar erau o serie de masuri ce totusi puteau fi luate.
Macar acum stramutatii aveau unde sa doarma si ce sa manânce si poate
ca si devarsarile controlate ar fi putut fi facute din vreme înainte de
a cadea necontrolat digurile.

Probabil si dimensiunea umana, dar si cea economica a dezastrului ar fi fost
mai mica si nota de plata a inundatiilor mai usoara. În situatia data
însa aceasta va fi chiar mai încarcata decât cea din 2005.
Pe termen scurt, evident, domeniul cel mai afectat este agricultura. Si asemenea
anului trecut aceasta va afecta cresterea economica.

Trebuie de asemenea facute masive investitii în infrastructura care trebuie
refacuta: case, asezari noi chiar, drumuri, poduri, diguri, obiective economice.
Potrivit unor prime evaluari nota de plata ar fi undeva în jurul a 150
milioane de euro. Imens pentru un buget care abia se mai tine sub povara cheltuielilor.

Doru Sava