Probabil, majoritatea dintre dvs., ar fi tentaţi să întrebe, cum a fost posibil ca Miu să stoarcă din buzunarele finanţatorilor „Bătrânei Doamne” câte 30 000 Euro/meci. Nedumerire pertinentă.
Numai că, nouă, un alt „de ce” nu ne dă pace … Departe de a apleca urechea la răutăţile unora, care vorbesc despre spălare de bani, contracte bara-bara şi alte asemenea mizerii, constatăm cu surprindere că (încă, în acte) principalul finanţator, Nicolae Bara, plânge după Miu, Frăsineanu şi alţi jucători de care UTA tocmai s-a lepădat şi pe care dumnealui, împreună cu Lăcătuş, i-a dus la Arad.
Jucători a căror contracte le putem cataloga exorbitante. În comparaţie cu aportul adus echipei, nu fiindcă ne-ar păsa de cum îşi cheltuie omul banii. Şi-atunci, fără a insinua nimic care i-ar putea provoca disconfort lui Bara, ne punem fireasca întrebare: De ce ?
Daniel Scridon
Citiți principiile noastre de moderare aici!