România - poză la minut

În ţara asta s-a furat la greu şi
trebuia să vină şi nota de plată…
De ce am spus că s-a furat la greu? Vă spune
ceva Bancorex? Dar Banca Internaţională a
Religiilor? Dar lucrări efectuate de unele firme
pentru stat la preţuri supraevaluate, când
un cui, de exemplu, putea valora 100 RON? Sau scene de
zeci de mii de euro şi cam la acelaşi nivel
perdele, însă pentru un alt minister. Am dat
ultimele exemple pentru a plonja brutal în
chinuitoarea actualitate.

În aceste condiţii e normal ca bugetul
să fie secătuit. Şi e şi mai normal
că cineva trebuie să plătească.
Anormal este că nu plătesc cei care au adus
ţara în halul ăsta. Acum
înţelegeţi de ce a venit  criza ca
o manuşă pentru ai noştri
conducători?

Nu sunt bani, situaţia e grea, lumea trebuie
să inţeleagă, bla, bla, bla. Ba unii au
avut chiar ideea să inventeze un slogan electoral
care zicea cam aşa: împreună la bine
şi la greu. Dar uită să spună cine
a creat situaţia existentă. Am creat-o noi
oamenii de rând? Evident că nu, dar noi
suntem buni doar pentru a vota (din ce în ce mai
puţini fără însă a-i pune pe
gânduri pe EI) şi pentru a plăti
deconturile.

În toate domeniile lucrurile merg prost, e haos,
schimbările sunt de la o zi la alta. Nici în
învăţământ situaţia nu
e diferită. Mai acum un an,bucurie mare.
Fără să fie presaţi de nimeni,
parlamentarii au votat în unanimitate sporirea
salariilor dascălilor cu 50%. Doar era campanie
electorală. Cei care conduc acum, aflaţi
atunci în opoziţie, găseau acea
creştere cât se poate de normală, iar
preşedintele la fel, dovadă fiind promulgarea
legii. Ce ne spune preşedintele după un an?
Să nu mai credem în promisiuni făcute
înainte de alegeri. Mai e loc de comentarii?
Fără cuvinte. Au primit profesorii acea
majorare? Nu numai că nu au primit-o, dar acum o
grămadă de oameni sunt daţi afară,
pentru că e nevoie de reducerea cheltuielilor
pentru salarii, aşa am înţeles eu,
cu  15%. E ca în bancurile cu Radio Erevan:
într-adevăr e  o modificare,
însă nu s-a dat ci s-a luat.

Nu mai e nicio problemă că actualei
doamne  ministru îi sărea inima din
pieptu-i de aramă de atâta plâns
că nu primesc profesorii banii cuveniţi
printr-o lege pentru care domnia sa s-a zbătut
atat de mult. Trebuie să
înţelegeţi, facem apel la raţiunea
dumneavoastră, dacă ar exista bani
bineînţeles că i-aţi primi. Astea
sunt textele la ordinea zilei. Nici măcar
imaginaţie nu au. Vorba ceea:,,minte-mă, dar
minte-mă frumos”.

E greu acum, dar cred ca dezastrul (pentru ca despre
asta vorbim şi asta e realitatea pentru mulţi
dintre noi) se va desăvârşi după
alegerile din noiembrie. Dacă nu vă
supăraţi, v-aş da un sfat. Nu vă
bazaţi pe cei care ne conduc, nici măcar pe
liderii de sindicat pentru că prea mult au
dezamăgit (mă refer la cei din vârf).

Aşa că….scapă cine poate!

Nicolae Danciu