Pe 2 mai 1938 se inaugura cursa București-Arad-Budapesta, aeroportul arădean având deja curse către București, Craiova și Timișoara. Cursa lansată pe 2 mai era operată de LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat) și SARTA (Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene), care fuzionaseră cu un an în urmă. Pe această rută erau folosite avioane Douglas DC-3 și Lockheed L-10 Electra, care aveau o capacitate de 10-30 de pasageri.

Tot în urmă cu 88 de ani, pe 15 iunie 1938, o nouă rută a fost inaugurată: Cernăuți-Cluj-Arad. Cursă de sezon, aceasta era operată cu un avion de Havilland Dragon Rapide, care putea transporta 8 pasageri. În 1938, pe 1 mai, un acord aerian semnat de România cu Ungaria și Germania a dus la lansarea de către LARES a zborului București-Berlin, care avea escale la Budapesta și Viena. Un an mai târziu, însă, pe 1 mai 1939, traseul de zbor a fost modificat, fiind adăugat și Aradul pe listă, ca escală între București și Budapesta. În același an, Aradul a fost introdus și pe ruta zborului 1370 București-Berlin: București-Arad-Budapesta-Praga-Berlin. Inițial, zborul se efectua zilnic de luni până sâmbătă.

În 1939, în iunie, în activitatea aeroportului arădean s-a adăugat și deschiderea cursei Paris-București și retur, cu escală la Arad. La distanță de 3 zile de la acest zbor a fost inaugurată și ruta București-Viena, cu escală la Arad, operată de cei de la Lufthansa.

Conform istoricului publicat pe site-ul Aeroportului Arad, compania LARES a operat la Arad până în noiembrie 1940, linia București-Viena-Berlin fiind ulterior operată doar de Lufthansa și MALERT (Magyar Légiforgalmi R.T. – Compania Ungară de Transport Aerian S.A.). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aeroportul arădean a fost folosit în scopuri militare de către armata germană, autoritățile române luptându-se din greu pentru eliberarea lui. Ulterior, armata sovietică și cea anglo-americană au utilizat aeroportul pentru susținerea ofensivei spre inima Germaniei.

După război, traficul aerian civil a fost reluat și a cunoscut o creștere semnificativă, astfel că în 1953 a fost construită o pistă de beton, lungă de doi kilometri. Aeroportul arădean a continuat să se dezvolte, în 1958 ajungând să fie primul aeroport din țară cu sistem radar de supraveghere și precizie. În perioada 1960-1990, pe aeroportul arădean ajungeau curse interne care legau orașul de București, Cluj și Constanța, dar și externe, care făceau legătura între Arad și Stuttgart, Frankfurt, Dusseldorf, Belgrad sau Helsinki.

După 1989, aeroportul a continuat să lege orașul de principalele orașe ale României cel puțin, pentru câțiva ani. Numărul zborurilor și al pasagerilor transportați a scăzut treptat însă, ajungând de la aproape 130 de mii de pasageri în 2008 (cu aproape 3.400 de zboruri operate), la puțin peste 11 mii de pasageri în 2018 și la mai puțin de 9 mii în 2025.