Totul a început în 1981, când a fost numit preşedinte al secţiei de handbal la Strungul. Nu credea că va ajunge să trăiască trei decenii – cu bucurii şi necazuri – în jurul sportului cu mingea pe semicerc. Cu promovări în prima divizie, schimbări de denumiri a echipei şi clipe de agonie, vecine cu desfiinţarea.
„Am încercat mereu să găsesc soluţii pentru păstrarea identităţii acestui sport în oraşul nostru. Chiar şi când am retras echipa, temporar, din campionat, ştiam că vom merge mai departe. Frumoşi au fost anii promovării în elită, dar şi perioada IFB-ului, când am pierdut barajul de promovare pentru o singură înfrângere” – rememorează Ioan Petrică.
În privinţa viitorului, acesta nu e deloc roz: „Am primit 100 000 lei de la Consiliul Judeţean, bani care ne ajung până la finele acestui an, pentru cazare, masă, transport şi vitaminizare. Ne băzam, din nou, pe ajutorul UVVG, dar tot ne-ar mai trebui, din sponsorizări, 200 000 lei, pentru a duce sezonul la bun sfârşit. E greu, dar nu imposibil. Împreună cu un grup de oameni inimoşi, precum Dan Cizmaş, Virgil Ban ori Pompiliu Moldovan, nu vom lăsa această echipă să moară” – ne asigură Petrică.
Citiți principiile noastre de moderare aici!