ARAD. Statul are nevoie acută de bani. Modificările aduse Codului Fiscal și aplicate chiar de la 1 august, asta în condițiile în care cel puțin pe proiectul pus în dezbatere publică modificările ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023, confirmă necesitatea urgentă de a aduna cât mai mulți bani la bugetul de stat. Sursa? Creșterea impozitării muncii part-time. Cifrele după prima săptămână de aplicare a noii legislații nu sunt însă cele la care poate ar fi sperat Ministerul Finanțelor atunci când a venit cu această propunere. Concret, la nivel național, în primele cinci zile din august, au dispărut de pe piața muncii peste 44 de mii de contracte cu muncă parțială. Ministerul Muncii transmite într-un comunicat de presă că „scăderea numărului de contracte de muncă care au timp parțial de lucru este explicabilă prin faptul că acestea se transformă în contracte de muncă ce au normă întreagă”. Să fie într-adevăr așa?

Situația în cifre în județul Arad arată că, dacă în iulie existau 19.788 de contracte cu normă redusă, în august numărul acestora este de 17.310. Așadar, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad pentru Jurnal arădean/aradon.ro, diferența contractelor de muncă cu timp parțial este de 2.478.

Mergând mai departe în analiza de pe piața muncii, se observă o scădere și la numărul total de salariați activi în luna august față de luna iulie. În iulie, în Arad, erau 124.396 de salariați activi, în timp ce în august sunt 123.751 de salariați activi – o scădere de 645 de salariați. Tot despre o scădere vorbim și atunci când ne raportăm la numărul de angajatori activi – de la 14.612 în iulie la 14.470 în august. În consecință, chiar dacă este posibil ca o parte din contractele part-time să fi migrat către contracte cu normă întreagă, este foarte clar că o parte dintre ele au fost lichidate, iar efectele acestei măsuri fiscale urmează să se resimtă și mai mult în următoarele luni. Un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a arătat clar intenția antreprenorilor de a renunța la angajații cu timp parțial în condițiile noii impozitări.

O măsură contestată chiar de PNL

Măsura impozitării contractelor de muncă part-time la nivelul salariului minim brut pentru contract cu normă întreagă nu este una nouă. În august 2017, a fost pus în aplicare acest tip de impozit, dar mai apoi, în decembrie 2019, Camera Deputaților ca for decizional a adoptat prin vot eliminarea din Codul Fiscal a supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Demersul de anulare a fost inițiat de peste 50 de parlamentari PNL, printre care și fostul ministru al Finanțelor și premier, Florin Cîțu – acesta criticând și acum decizia de impozitare. La acel moment, conform celor relatate de profit.ro, măsura de eliminarea a impozitării muncii part-time făcea parte din programul de guvernare al PNL.

Tot potrivit analizei făcute la acel moment de profit.ro, după aplicarea impozitării muncii part-time, aproximativ 14% dintre contracte au migrat spre contractele cu normă întreagă.