Căldură pe împrumut la CET

Vor primi căldură din rezerva de stat pentru a face faţă iernii. Guvernul României a decis să autorizeze producătorii de energie să împrumute cărbune şi păcură din rezerva de stat. Este vorba de câteva companii energetice şi centrale care au primit acordul Guvernului pentru a scoate de la rezerva de stat, cu titlu de împrumut, o cantitate totală de 1,6 milioane tone cărbune şi peste 178.000 tone păcură. Motivul care a stat la baza acestei decizii sunt stocurile actuale pe care le au centralele considerate insuficiente pentru sezonul rece.

Pe lista norocoşilor se află şi cele două centrale arădene alături de Termoelectrica (care va primi 30.000 tone de păcură), Electrocentrale Bucureşti (50.000 de tone de păcură), Electrocentrale Galaţi (15.500 tone păcură), Electrocentrale Deva (1.000 tone păcură), Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (377.000 tone cărbune şi 10.429 tone păcură), complexul energetic Craiova (300.000 tone cărbune şi 4.500 tone păcură), complexul energetic Turceni (150.000 tone cărbune), complexul energetic Rovinari (1.000 tone păcură) etc.

Interzis pentru unele

Conform Guvernului, CET Arad  (fostul CET pe Lignit) va primi din rezerva de stat nu mai puţin de 100.000 tone cărbune, în timp ce cealaltă centrală, CET Hidrocarburi Arad, va primi 5.000 tone păcură.

Lista centralelor care au acces la reverva de stat e mult mai lungă. Nu toate însă sunt norocoase. Potrivit Guvernului, CET Bacău, CET Braşov, Colterm Timişoara, CET Iaşi şi Electrocentrale Oradea vor putea împrumuta din rezerva de stat numai după restituirea, cu termen limită până la 31 mai 2011, a cantităților de combustibili contractate anterior.

Împrumut cu penalităţi

Centralele vor plăti, însă, pentru împrumutul permis acum de Guvern. Combustibilii vor fi împrumutaţi până la 31 octombrie 2011, cu plata unei penalități de întârziere de 1% pe zi din valoarea produsului după expirarea termenului de restituire precizat. „Până la dezdăunarea integrală a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, companiile şi CET-urile vor suporta majorări de întârziere la plată la nivelul celor prevăzute pentru creanțele bugetare, precum și dobânzi la nivelul pieței, percepute pe toată perioada derulării împrumutului”, se arată în proiectul executivului.