aradon.ro Web analytics

Cum se fac bani din știrile false

Cum se fac bani din știrile false

Free picture ( Love card with money) from https://new.torange.biz/fx/love-card-money-179955
Reactualizat la:
Acest articol face parte dintr-un demers al Centrului pentru Jurnalism Independent care își propune să deschidă o discuție cu publicul local din România privind dezinformarea. Răspândirea informațiilor false, finanțarea industriei dezinformării și rolul platformelor de socializare în (dez)informarea publicului sunt doar câteva din temele abordate în această serie. Jurnal arădean și www.aradon.ro au considerat că aceste subiecte sunt extrem de importante pentru un public informat și, ca atare, au decis să publice demersul celor de la CJI.
Acest articol face parte dintr-un demers al Centrului pentru Jurnalism Independent care își propune să deschidă o discuție cu publicul local din România privind dezinformarea. Răspândirea informațiilor false, finanțarea industriei dezinformării și rolul platformelor de socializare în (dez)informarea publicului sunt doar câteva din temele abordate în această serie. Jurnal arădean și www.aradon.ro au considerat că aceste subiecte sunt extrem de importante pentru un public informat și, ca atare, au decis să publice demersul celor de la CJI.

Cu toți am întâlnit, în ultimele trei luni, cel puțin o informație falsă. De la cele care te amuză prin absurdul „informației” propuse până la cele care te fac să crezi că parcă-parcă ar putea „să fie ceva acolo”. Publicațiile care distribuie informații false în mediul online par să fi prosperat odată cu răspândirea pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV-2. Multe site-uri de știri false nu au un proprietar cunoscut, o redacție sau o echipă administrativă care să își asume conținutul publicat. Unele sunt neprofesioniste, cu gramatică aproximativă și grafică amatoricească, populate de conținut îndoielnic și greu de navigat. De ce există astfel de site-uri? Cine le ține în viață? Sunt susținute prin muncă voluntară? Sunt ele sponsorizate? Sau au găsit proprietarii lor o metodă de a le face profitabile?

În unele cazuri, astfel de publicații sunt susținute din motive pur ideologice, ca surse deliberate de dezinformare. Dar de multe ori existența lor se datorează dorinței – și capacității lor – de a face bani.

Un studiu publicat de Universitatea Central Europeană din Budapesta în mai 2020, arată că știrile false pot fi afaceri profitabile în Europa Centrală și de Est. Marius Dragomir, directorul centrului de cercetare care a condus studiul, a explicat pentru CJI că există multe modele de finanțare utilizate de site-urile de dezinformare din Europa de Est. Publicitatea este sursa principală de venituri, dar banii vin și din donații de la cititori, facilități fiscale, fonduri de stat, venituri din vânzările de mărfuri etc. „Pentru operațiunile mici, susținute de o persoană, este o afacere profitabilă, deoarece acești oameni nu au cheltuieli majore, ceea ce se traduce într-o marjă de profit foarte mare”, afirmă Dragomir.

Rolul internetului în finanțarea și răspândirea știrilor false

Platformele de socializare precum Facebook, Instagram, Twitter și motoarele de căutare precum Google au un rol esențial atât în răspândirea știrilor false, dar și în finanțarea lor, căci ele domină și industria de publicitate online. Platformele sunt construite pentru a oferi vizibilitate mai mare conținutului super-viral. În majoritatea cazurilor, conținutul de proastă calitate, încărcat cu informații false și tot felul de interpretări bizare ale realității se răspândește „ca focul” pe rețele, pentru că oamenii îl găsesc incitant, chiar dacă nu îl cred întru totul. Chiar și atunci când criticăm un anumit articol, tot dăm share sau punem un link către articol. Cu cât e mai mult distribuit de către utilizatori, cu atât mai mult este „scos în față” de platformele de socializare. Logica e simplă: dacă mulți oameni consideră interesant un articol, este foarte posibil ca și prietenii lor să îl considere interesant. Platformele sociale ne fac să vizualizăm și să interacționăm cât mai mult cu conținutul online, pentru că astfel publicitatea asociată cu un anumit articol crește. Mai multe click-uri pe spoturile publicitare înseamnă mai mulți bani. Deci, cu cât este un conținut mai „viral”, cu atât va fi el mai profitabil. Platformele sunt cele care plasează publicitatea și cele care încasează banii. Doar o parte din acești bani ajung la autorul articolului.

Recorder a explicat cum intermediază Google relația dintre companii și site-urile de știri false atunci când numărul de click-uri poate să le aducă de la câteva sute de euro la zeci de mii de euro lunar. Într-o țară ca România, unde salariul minim pe economie este sub 300 de EUR lunar, chiar și 100 de EUR este o sumă binevenită. Dar, suta respectivă nu se face ușor. Este nevoie de aproximativ 100.000 de vizualizări pe un articol pentru a strânge 100 de EUR. Deci, modelul de afaceri al publicațiilor online este unul facilitat de consumul în masă.

Comportamentul site-urilor de știri false din țara noastră este coerent cu restul țărilor din lume. „Există tendințe comune între Europa de Est și alte părți ale lumii, cum ar fi cazul rețelelor de site-uri administrate de o singură entitate pentru a obține un public mai mare, utilizarea de nume URL foarte asemănătoare cu media mainstream (pentru a induce în eroare cititorii și a-i lua de la publicațiile mai mari), utilizarea Facebook ca pagină de ancorare (în cazurile în care Google reduce accesul acestor site-uri la veniturile din publicitate). Există însă și diferențe majore. În țări precum India sau Brazilia, dezinformarea este răspândită mai eficient prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, cum ar fi WhatsApp (ceea ce face mai dificilă, dacă nu imposibil de urmărit entitatea reală care produce și distribuie un astfel de conținut). În Asia de Sud-Est, dezinformarea este răspândită prin cantități masive de site-uri greu de urmărit și înregistrate în diverse locații etc.”, declară Dragomir.

Atât Facebook, cât și Google fac anumite eforturi de a controla fenomenul răspândirii știrilor false. De exemplu, în timpul pandemiei, Facebook a promovat pagina de informare a Organizației Mondiale pentru Sănătate și a început să marcheze conținutul identificat ca potențial fals, adăugând linkuri către informații alternative. Google a avut o campanie de conștientizare a utilizatorilor privind măsurile de igienă care îi pot proteja de virus. Aceste măsuri de promovare a conținutului „bun”, poate avea un efect de contracarare a informațiilor false, dar problema răspândirii virale a conținutului fals nu a fost, până în prezent, rezolvată.

Dumitrița Holdiș

Ioana Avădani
Contact@cji.ro
2 Comentarii

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. Anon says:

    Sa o luam cu inceputul
    – Intimitate nu mai exista din momentul in care ai pus datele tale intr-un dispozitiv legat la internet.
    – Facebook (care detine WhatsApp, instagram si altele) au recunoscut pe fata in unul din multele procese ca nu ii intereseaza ce circula atat timp cat le este folosita platforma si s-au ascuns in spate la zid de birocratie (platit amezi ocazional)
    – Printre multele procese in instanta USA si EU, bosorogii nu au inteles nimic din pericolul care ne asteapta
    – Facebook a fost gasit vinovat in algoritm pentru polarizarea, destramarea comunitatilor sau gruparilor. Pe langa multe altele.
    Exemplu: Concursurile alea tembele super usoare care parca explodeaza in unele perioade au rol primar de colectare de date.
    – In aceiasi ograda intra si Youtube prin algoritmi de sugestii (apartine de Google)
    – La noi in tara este atat de slaba legislatia incat nici macar nu avem ce sa le facem la gigantii technologici si politicienii au fost de mult cumparati
    As posta si surse dar nu pot atasa link-uri aici.

    Ar mai fi foarte multe de spus dar sa fie mai simplu:
    – Folositi propriul creier
    – Cautati sursa informatiei. Pe facebook rar exista si in general este greu de pe telefon sa dai o cautare dupa sursa (de aia nu o faceti majoritatea)
    – Invatati sa va documentati , nu sa repetati ce e mai convenabil de crezut (chestii senzationale)

    Cand un produs este gratis , in realitate tu esti produsul. Bun venit in era informatiei

    • Me says:

      Unde mai pui ca site-urile oficiale guvernamentale din Romanistan, unde populatia are de completat formulare, sunt mai toate protejate cu Google Captcha…

  2. ARADON Sport local

    Cupa României la fotbal, în pericol de a fi anulată!
    ARAD. Comitetul de Urgență al Federației Române de Fotbal a decis, în ședința din 14 iulie 2020, aprobarea protocolului medical pentru reluarea competițiilor de fotbal amator, cât și modificarea documentului care reglementează desfășurarea competițiilor fotbalistice Liga 1, Liga 2 și Cupa României în contextul pandemiei COVID-19.

    Local

    Își doresc citirea contoarelor de apă, lunar
    ULAL Arad vine cu sfaturi pentru Asociațiile de Proprietari pentru a determina Compania de Apă să citească contoarele de apă în fiecare lună.

    Local

    Tânără de 19 ani, prăbușită pe trotuar
    Este vorba despre o tânără, gravidă, căreia i-a venit termenul să nască în timp ce se afla la Boul Roșu. 2

    ARADON Sport local

    Doar cinci adversare la promovare pentru Crișul
    Handbalistele de la Crișul Chișineu-Criș vor avea mai puține contracandidate la turneul de promovare.

    Local

    Încă șase cazuri de Covid-19 la Arad
    Grupul de Comunicare Strategică a anunțat miercuri, 15 iulie, cu șase cazuri mai mult față de ziua anterioară, în județul Arad. 2

    România

    COVID-19. 641 de cazuri noi, din 18.440 de teste
    În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 18.440 de teste, acestea confirmând încă 641 de infecții cu SARS-CoV2 – noul coronavirus. 2

    Advertorial

    Ce sa faci daca nu iti reusesc rețetele de gătit acasă!
    Când toată lumea îți spune să cauți rețete de gătit acasă și rețelele sociale sunt pline de bucătari iscusiți (unii deveniți peste noapte, datorită pandemiei), noi îți spunem că nu e totul așa roz cum pare la o primă vedere.

    Local

    Teatrul mută spectacolul din „Vlaicu” la Cinema Arta
    „Motive organizatorice ne determină să schimbăm locul de desfășurare a spectacolului din data de 16 iulie, de la ora 20”, anunță Teatrul Clasic „Ioan Slavici”.

    Local

    Nouă migranți depistați ascunși  în două camioane la  frontierele Nădlac și Vărșand
    Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctelor de Trecere a Frontierei  Nădlac și Vărșand au descoperit patru sirieni, respectiv cinci cetățeni din Afganistan și Bangladesh, care au încercat să iasă ilegal din țară ascunși în interiorul a două automarfare. 3

    aradon.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.