Miercurea din cea de a cincea săptămână a Postului Mare s-a săvârşit în toate bisericile din eparhia Aradului, Canonul cel Mare, al Sfântului Andrei Criteanul. Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei a slujit Denia acestui canon în biserica mare a mănăstirii de maici Arad- Gai, purtând hramul „Acoperământul, veşmântul şi brâul Maicii Domnului”, în prezenţa soborului şi a mulţimii credincioşilor din municipiul Arad şi împrejurimi care vin în mod frecvent să se închine în acest loc de trăire duhovnicească deosebită.
În cuvântul de învăţătură Înaltpreasfinţitul Timotei a pus înaintea ochilor sufletului celor prezenţi însemnătatea slujbei săvârşite şi foloasele duhovniceşti ce decurg din aceasta.
Spre deosebire de prima săptămână a Postului când această slujbă a fost împărţită şi citită timp de patru zile, acum canonul se citeşte în întregime. Acest canon, plin de umilinţă, cel mai mare dintre toate canoanele, l-a compus cu mult meşteşug cel între sfinţi părintele nostru Andrei, arhiepiscopul Cretei, numit şi Ierusalimiteanul.
Canonul îndeamnă tot sufletul să râvnească şi să urmeze, după putere, toate faptele bune ale istoriei Vechiului şi Noului Testament, să fugă de faptele rele şi să alerge totdeauna la Dumnezeu, prin pocăinţă, prin lacrimi şi mărturisire şi prin fapte bine plăcute lui Dumnezeu. A fost întocmit pe timpul când şi marele Sofronie, patriarhul Ierusalimului, a scris viaţa Mariei Egipteanca. Şi această viaţă pune înaintea celor ce păcătuiesc o mare pildă de umilinţă şi dă multă mângâiere, dacă ar voi să se depărteze de rele.
Motivul pentru care s-a rânduit să se cânte şi să se citească Marele Canon şi viaţa Cuvioasei Maria Egipteanca în ziua aceasta este acela ca nu cumva oamenii, lenevindu-se, să se îngrijească mai puţin de nevoinţele cele duhovniceşti, acum când Postul de patruzeci de zile se apropie de sfârşit, ci să se deprindă cu totul de a trăi în cumpătare. Sfântul Sofronie, prin minunata povestire despre viaţa Mariei Egipteanca, înduplecă pe oameni să ajungă din nou cumpătaţi, îi ridică spre Dumnezeu, îi sfătuieşte să nu mai cadă şi să nu se deznădăjduiască, chiar dacă au căzut înainte în unele păcate. Şi într-adevăr, povestirea vieţii Mariei Egipteanca înfăţişează cât este de mare iubirea de oameni şi dragostea iui Dumnezeu faţă de cei care doresc din tot sufletul să se întoarcă de la păcatele lor de mai înainte.
Citiți principiile noastre de moderare aici!