Un val de sinucideri a lovit Aradul în ultima perioadă. Cinci persoane și-au pus capăt zilelor în ultimele două săptămâni și, se pare, cauza principală a fost depresia. Acest lucru ne-a făcut să încercăm să aflăm care sunt cauzele depresiei, cum se manifestă, dar și cum se poate trata. Psihologul Ana Maria Rotaru este consilierul și psihoterapeutul care a fost de acord să stea de vorbă cu noi, pentru a desluși cauzele unei depresii, simptomele ei și pentru a ne ajuta să înțelegem cum poate fi tratată această afecțiune.

„Viața nu are sens”

„Este un subiect sensibil, vast și destul de complicat, dar vom încerca să îi deslușim tainele cât mai ușor cu putință. «Viața nu are sens, nimic nu are rost, nu mai vreau să exist, sunt o povară pentru ceilalți» – sunt gânduri pe care copiii și adolescenții le au tot mai des. Moartea este un subiect foarte delicat, dar este extrem de important să lăsăm copiii și adolescenții să se exprime, să scoată aceste gânduri la suprafață și să îi învățăm cum să le facă față, atunci când apar”, spune psihoterapeuta.

Lipsa mecanismelor

Din cauza faptului că o persoană nu are mecanismele necesare pentru a face față unor anumite situații ce apar în viață, apare ideația suicidară, adică gândurile recurente de moarte. „În acele momente vrea doar să scape cât mai repede din starea pe care o are. Deci, ascultați-vă copiii și, dacă nu îi puteți ajuta, apelați la ajutorul psihologului”, spune Ana Maria Rotaru. Aceasta a adăugat și că „de obicei, părinților le este greu să accepte faptul că odraslele lor au asemenea gânduri, însă negând problema nu facem altceva decât să o amplificăm, îi fac pe ei să creadă că sunt defecți, că ceva nu este în regulă cu ei dacă simt și gândesc asta”. „Ceva nu este în regulă, dar nu cu ei, ci cu modul în care ei reacționează, gândesc și interpretează ceea ce li se întâmplă. Aceste gânduri și trăiri sunt un semnal de alarmă, copilul sau adolescentul trece prin ceva, e o situație căreia nu știe cum să îi facă față și atunci caută să iasă cât mai repede din starea pe care o are. Nu știe cum să caute soluții la problema pe care o are, aici intervinind specialistul, ajutându-l pe copil sau adolescent să caute soluții, învățându-l să facă față situațiilor și trăirilor pe care le are, într-un mod rațional”, a adăugat Ana Maria Rotaru.

Intensitatea face diferența

„Tristețea este o condiție firească a emoționalității umane și care marchează existența noastră zilnică. Diferențierea între tristeţe, trăire depresivă patologică și «gânduri negre» pe care și le poate face orice copil, o face intensitatea și persistența acestora în timp, dar și măsura în care sunt afectate celelalte activități”, declară psihoterapeuta.

Adolescentul cu comportament suicidar are o modificare a percepției „conflictelor” sau „a pierderii”, are propria lui „filozofie despre viață și moarte”, pe care și-o exprimă în relațiile din familie, sau cu cei de aceeași vârsta.

Episodul depresiv

Despre simptomele depresiei, psihologul Ana Maria Rotaru spune că „putem vorbi despre prezența unui episod depresiv dacă întâlnim cel puțin cinci dintre următoarele simptome, pe parcursul a cel puțin doua săptămâni: iritabilitate, dispoziție depresivă în cea mai mare parte a zilei, pierderea interesului pentru majoritatea activităților, diminuarea sau creșterea apetitului, insomnie sau hipersomnie, agitație sau lentoare psihomotorie, sentimente de vinovăție, oboseală ori lipsa energiei pe parcursul zilei, dificultate în concentrare sau diminuarea capacității de a gândi, gânduri recurente de moarte”.

Ajutor de specialitate

În momentul în care simptomele sunt observate, cel mai bine este să apelăm cu încredere la ajutorul unui specialist, adică la un psiholog ori psihoterapeut. „Cu toții am trecut la un moment dat în viață prin situații dificile, însă le-am făcut față și am reușit să trecem peste. Haideți să-i ajutăm pe cei de lângă noi să facă față situațiilor care le apar în cale atunci când ei singuri nu reușesc să găsească soluții”, conchide psihologul Ana Maria Rotaru.