Zilele trecute la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” a avut loc o întâlnire dintre Părintele Pantelimon de la Mănăstirea Oașa și câțiva dintre elevii acestui liceu. Întâlnirea a fost structurată pe trei părți, în prima parte Părintele a expus tema „Povara frumuseții”, în a doua parte un grup de elevi ai școlii au interpretat un grupaj de colinde tradiționale românești, iar în a treia parte Părintele a răspuns câtorva întrebări puse de copii.

Pentru tineri

„Acum, în perioada Postului Crăciunului – a spus, în deschidere, eleva Nicoleta Filipaș, din clasa a XII-a A – îl avem ca invitat pe Părintele Pantelimon de la Mănăstirea Oașa, care a venit să țină niște discuții cu tinerii, constructive, ca de fiecare dată. Sperăm că toți vom avea un folos bun. Părintele este absolvent de Arte frumoase din Timișoara, este pictor iconograf. Ca și misiune a mănăstirii, aceasta este axată foarte mult pe relația cu tinerii și pe ajutorul pe care-l oferă acestora, în a se descoperi pe ei înșiși și în a trăi și a duce un mod corect de viață. Spre finalul întâlnirii se pot pune întrebări, deasemenea am pregătit pentru voi și niște surprize, sperăm să vă placă..”.

Colinde

În a doua parte a întrunirii, Părintele Pantelimon și un grup de copii, elevi ai liceului, au interpretat alternativ câteva colinde tradiţionale româneşti. Aceştia au fost : Diana Bica cls. 11C, Nicoleta Filipaş cls. 12A, Laurenţiu Macovei cls. 9C, Andrei Maria cls. 10A, Alexandra Mândra cls. 10F, Mădălina Mureşan cls. 11E, Ariadna Sturz-Lazăr cls. 8B, Carla Olteanu cls. 10A, Mădălina Păcurar cls. 10C, Dalia Suba cls. 9A și Ştefan Sturz-Lazăr cls. 10A.
În cadrul conferinței intitulate “Povara frumuseții” susținute la Colegiul Național „Moise Nicoară”, tema frumuseții și a formei, în care ea se manifestă în prezent, a fost abordată cu o deschidere antrenantă și o complexitate a ideilor transpusă în cuvinte simple, pentru a permite comprehensiunea integrală din partea elevilor prezenți. Iată câteva spicuiri din spusele Părintelui:
„omul are mereu tendința de a căuta ce e mai ușor de făcut”; „nu există idealuri materiale”; „orice ideal are un corespondent material, acesta putând fi interpretat ca un interes”; „toate gândurile, fie bune, fie rele, pe care le ai în dreptul cuiva sau a ceva, sunt rescrise pe propria-ți memorie, întrucât creierul nu e făcut să uite”…

Câteva impresii

Redăm şi câteva impresii ale elevilor paticipanţi:
„O simplă privire fugară aruncată pe stradă în această eră a consumerismului și a abundenței comercializării va dovedi indubitabil prezența efectelor substanțiale pe care promovarea cizelării și a alterării aspectului natural și imperfect al omului le-au avut asupra oamenilor și care și-au pus puternic amprenta, înrădăcinându-se în concepția noastră asupra frumuseții și promovând superficialitatea, frumusețea fiind redusă strict la înfățișarea exterioară, dezgolind acest cuvânt de opulența semnificațiilor de care dispune cu adevărat. Maleabili, vulnerabili și submisivi acestei convingeri impuse de societate și de companiile producătoare de cosmetice, am căzut pradă acestui curent de acordare a unei atenții exacerbate esteticului, generând etaloane, standarde și idealuri de frumusețe la care trebuie să aspirăm și să transcedem și eradicând complet importanța emancipării noastre ca indivizi și cultivarea unei frumuseți interioare.
Dezrădăcinarea impulsului de a modifica și optimiza esteticul nostru a reprezentat esența discuției, accentuându-se și intensificându-se importanța și valorificarea frumuseții interioare, și mai ales a prezervării acesteia, proces care izvorăște din interior, fără a fi necesar ajutorul adițional constituit de produse cosmetice. Închistarea în cercul vicios, de acordare a unui timp generos strict frumuseții exterioare, ne împovărează: asociem involuntar reușitele și eșecurile noastre cu starea în care se află elemente ce compun exteriorul nostru, neglijând necesitatea de a progresa și evolua din punct de vedere spiritual și sufletesc, și astfel stagnând ireversibil în acest impas coordonat de superficialitate.
Părintele Pantelimon ne-a îndemnat să privim mai departe de acest zid al frumuseții exterioare și să explorăm misterul și discreția divină a frumuseții interioare pentru a deveni indivizii meniți să fim, cerebrali, profunzi și axați pe aspectele eterne din viața noastră, precum bunătatea și toleranța, înglobate în frumusețea interioară, și ezitanți față de promovarea excesivă a frumuseții exterioare, efemere”. (Andra Borţoi cls. 11D)
„Ni se spune adesea că frumuseţea este subiectivă, că ea depinde de gustul estetic al fiecăruia, înscriindu-se, astfel, în sfera particularului. Totuşi, ceea ce prea puţini dintre noi ştiau este faptul că frumosul are şi o latură eternă, a autenticităţii, ce răzbate particularul, îndreptându-se spre general. Aceasta este frumuseţea adevărată, însă puţini sunt aceia care au curajul de a o mărturisi, de a o numi aşa cum este ea în esenţă: frumuseţea sufletului.
Astfel, Părintele Pantelimon, ieromonah al Mănăstirii Oaşa, ne-a vorbit cu frăţească dragoste despre această dihotomie a conceptului de frumuseţe, care vizează într-o mai mare măsură latura celestă, spirituală a firii umane şi care nu se pierde odată cu trecerea timpului, ci, din contră, înfloreşte.
Cuvântul său a fost cu adevărat ziditor pentru sufletul nostru, blocat în materia care încearcă să îl stăpânească. Prin urmare, Părintele ne-a dat tuturor o lecţie încărcată de profunzime: putem fi şi frumoşi şi bătrâni în acelaşi timp, căci frumosul nu se câştigă chirurgical, ci prin înţelepciune. Având în vedere că aceste două cuvinte constituie provenienţa etimologică a cuvântului călugăr, am înţeles că în orice suflet cu adevărat frumos se află acel călugăr, adică tot ceea ce este mai pur şi mai autentic în fiinţă”. (Alexandra Mândra cls. 10F)
„Proiectul la care am luat parte a avut o oarecare influenţă asupra mea din mai multe motive. Principalul motiv este acela că am avut în faţa mea un călugăr adevărat care, personal, m-a uimit prin simplitatea, dar totodată şi profunzimea cuvintelor pe care le rostea. Răspunsurile acestuia au avut capacitatea de a înlătura necunoaşterea într-un mod concis. Văzând şi ascultând un călugăr , de asemenea am observat impactul pe care îl are călugăria asupra omului şi asupra modului de a gândi. Totodată, acest proiect mi-a reamintit frumuseţea pe care o au colindele româneşti interpretate de nişte voci bune. Consider că acest proiect a fost unul reuşit şi sunt bucuros că am luat parte la el. (Norbert Polyanki cls. 10D)
În legătură cu discursul Părintelui Pantelimon, aș putea spune că au fost abordate întrebări pe care și eu mi le-am ridicat adesea. Una dintre ele este: “Raiul este doar un loc?”, la care Părintele a răspuns că poate fi considerat un loc de natură mai degrabă spirituală decât materială.
Am avut ocazia și să ascult povestea descoperirii unei pasiuni, respectiv cea pentru pictură, în care un rol important l-a jucat lipsa posibilităților de petrecere a timpului liber.
Mă bucur că se organizează și astfel de întâlniri în cadrul școlii, care ne permit nouă, elevilor, să evadăm din cotidian, pătrunzând într-un univers al spiritualității”. (Alexandra Tudorescu cls. 9A)
„Întâlnirea cu Părintele Pantelimon Șușnea, de la Mânăstirea Oașa, a constituit pentru mine o experiență deosebit de interesantă, care a constat în răspunsurile abstruse,complexe ale acestuia. Am apreciat deosebit de mult faptul că discursul Părintelui a debutat prin a răspunde întrebărilor mele (Cum v-aţi descoperit talentul de a picta? şi Ce v-a determinat să îl îmbinaţi cu religia?), cu nişte răspunsuri interesante, prin care am înţeles cât de diferită era viaţa în perioada comunismului. Acesta ne-a explicat modul în care se desfăşura activitatea unui copil într-o zi normală, dinainte de ꞌ89. Pe-atunci, desenele animate nu erau difuzate atât de des precum sunt acum şi mai mult de atât, nici nu se punea problema de internet în România. Astfel, Părintele a început să deseneze, regăsindu-se în acest mod de exprimare a sentimentelor.
După încheierea dialogului cu noi, am avut parte de o surpriză cu care câţiva dintre colegii noştri ne-au surprins în mod plăcut. Dalia Suba, din clasa a IX-a A şi Mădălina Păcurar din a X-a C au cântat nişte colinde deosebite, specifice zonei Aradului, iar alţi câţiva elevi, din diverse clase, alături de însuşi părintele Pantelimon, ne-au încântat de asemenea cu nişte colinde.
În concluzie, întâlnirea cu Părintele Pantelimon a fost un răgaz pentru a ne relaxa, Părintele fiind un om pătrunzător, comprehensibil, cu care oricine ar avea plăcerea de a sta de vorbă”.(Vlad Bereteu cls. 9A)

„Considerăm foarte utile aceste cuvinte, mai ales că sunt primite de la cineva care are o viață spirituală atât de activă. De asemenea, orice informație care ține de viață și de modalități în descurcarea problemelor vieții, este foarte valoroasă. Viitorul are așteptări mari de la noi, pentru că omenirea este într-o continuă și constantă evoluție tehnologică, și nu numai. Lumea evoluează și din punct de vedere intelectual. Concurența între oameni devine din ce în ce mai mare și trebuie să ne mobilizăm, ca să devenim ceva bun în viață. Dialogul dintre noi și Părintele a fost un privilegiu pentru noi, fiindu-ne util în dezvoltarea personală”. (David Varga cls. 9A)

„Ce am învățat din întâlnirea cu Părintele Pantelimon este că întotdeauna trebuie să ne amintim de trecutul nostru spiritual ca și nație și popor, pentru a putea deveni oameni adevărați, adică responsabili, deștepți și conștienți de ceea ce se întâmplă atât în jurul lor, cât și în ei înșiși”. (Sturz-Lazăr Ştefan, cls. 10A)
„Întalnirea cu Părintele Pantelimon a reprezentat pentru mine una dintre cele mai interesante și incitante întâlniri, ținând cont că fiecare persoană este preocupată de modul în care frumusețea este percepută în ziua de azi. Prin cuvintele frumoase și deschiderea cu care Părintele a discutat cu elevii, și modul în care a abordat problema perceperii frumuseții, a reușit să ne mențină atenți pe tot parcursul întâlnirii.
Sunt foarte fericită că am avut ocazia de a-l întâlni și de a afla o altă percepere a frumuseții față de cea cu care am fost obișnuiți”. ( Alina Popa cls. 10A)

Alături de organizatori

Acțiunea, coordonată de prof. Diana Sabău, a fost organizată cu sprijinul Mănăstirii Oașa, al Asociaţiilor „Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi „Ieromonah Arsenie Boca” Arad, al Poliției Locale Arad, al Centrului Județean Cultural Arad, și al conducerii Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad – prin prof. Major Csaba și prof. Maria Haș. Deasemenea, s-au implicat la realizarea ei și Liga Tinerilor Arădeni. Profesorii din şcoală care au susţinut și ajutat la organizarea proiectului sunt prof. Florin Barcan, prof. Mirela Mureşan, prof. Emilia Neamţu, prof. Lucia Ungur.