Pe 25 septembrie 2025, Tribunalul Arad a avut un prim termen în dosarul deschis pe numele doctoriței, acuzată de vătămarea fătului, fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, în concurs real de infracțiuni. Conform încheierii de cameră preliminară din martie 2025, atunci când medicul ginecolog a fost trimis în judecată, pe 22 ianuarie 2020 în jurul orei 22, doctorița a fost solicitată să asiste medical la domiciliu o femeie intrată în travaliu, inculpata, „medic de specialitate obstetrică-ginecologie, practicând o cutumă îndelungată de asistare a mamelor la naşterea de copii în afara mediului spitalicesc”. Anchetatorii arată că doctorița, „a vătămat nou născutul, prin cauzarea unui traumatism obstetrical cu asfixie perinatală, prin aspirat de lichid amniotic în căile respiratorii, care a avut ca urmare moartea acestuia, la data de 24.01.2020, în jurul orei 13, traumatismul victimei fiind agravat în evoluție cu bronhopneumonie, tratată necorespunzător de același medic – deși acesta nu avea calitate de medic neonatolog, existând legătură de cauzalitate între nașterea la domiciliu, neacordarea asistenței medicale de specialitate nou-născutului și decesul victimei”.
A falsificat certificatul
De asemenea, anchetatorii au notat că aceeași inculpată, medic de specialitate obstetrică-ginecologie, în ziua în care nou-născutul a murit, la o oră distanță, a falsificat înscrisul sub semnătură privată denumit „Certificat medical constatator al născutului viu nr. 1”, datat 23.01.2020, având ca obiect certificarea naşterii copilașului, prin ştampilarea, semnarea şi parafarea acestuia – deşi nu ar fi avut acest drept. Certificatul i-a fost înmânat de doctoriță tatălui copilașului, în vederea înregistrării naşterii nou-născutului în Registrul de naşteri ţinut de Primăria Municipiului Arad.
Le-a cerut să le distrugă
În continuare, pentru a ascunde implicarea sa în activitatea infracţională şi aflând că, în cauză, s-a înregistrat un dosar privind decesul copilașului, în data de 24 ianuarie 2020, ziua în care cel mic a murit, a contactat-o pe mama nou-născutului cerându-i ca un înscris legat de consultarea micuțului, dar și actul constatator al nașterii, „să dispară”. A doua zi, doctorița i-a trimis mesaje tatălui copilașului, cerându-i acele documente, „urmărind ca în acest mod să-i instige pe cei doi martori la sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri”.
Conform anchetatorilor, din materialul probator administrat a rezultat că în perioada 22.01.2020-24.01.2020, inculpata a acordat în mod ilegal asistenţă medicală nou născutului, cu încălcarea atribuțiilor sale de serviciu, a normelor legale medicale în vigoare, excedând competențelor sale medicale, aceasta nefiind calificată ca neonatolog, administrându-i victimei tratament medicamentos, inclusiv perfuzabil, la domiciliu. Totul, fără anunțarea serviciilor medicale de urgență și, arată anchetatorii, „interzicându-le părinților victimei să apeleze nr. de urgenţă 112 pentru a cere ajutor pe tot parcursul perioadei, chiar cerându-le să sune la salvare doar după ce copilul a murit, iar ea să fie deja plecată din locuinţa familiei victimei”.
A încercat să „rezolve” înmormântarea
„După ce a constatat decesul victimei, inculpata a încercat să mușamalizeze activitatea sa infracţională, cerându-le părinţilor victimei să nu anunţe autorităţile şi să îngroape copilul fără ca cineva să afle, urmărind rezolvarea cazului în afara sistemului. A contactat chiar şi o firmă de pompe funebre, propunând să achite serviciile funerare pentru nou-născutul decedat, dar la refuzul administratorului societății, a solicitat achiziţionarea unui sicriu, dar i s-a replicat că funeraliile nu se pot efectua fără un act constatator al decesului. Inculpata a încercat neînregistrarea nou-născutului în sistemul administrativ de înregistrare a nașterilor, făcând afirmația că nu este înțeleasă de sistemul medical şi că ea vrea doar să ajute, solicitând eliberarea certificatul constatator al nașterii unui medic de familie (…) căruia i-a explicat situația în detaliu, acesta refuzând să acorde acest certificat”.
„Maternitatea” din casa femeii
Încercând să „se acopere” cumva, femeia a sunat mai mulți colegi medici din Arad și Timișoara, sperând că vreunul dintre ei îi va oferi fie actele de care avea nevoie pentru a înmormânta nou-născutul, fie un sfat despre „vreo formă legală prin care să iasă din această situație”. Unul dintre doctorii contactați de femeie le-a declarat anchetatorilor că știe de la alți pacienți că doctorița „este pregătită pentru a asista nașteri tot timpul, având instrumentele necesare, materiale medicale, tot timpul asupra ei, în mașină”. Acesta le-a declarat procurorilor că doctorița „a asistat la foarte multe nașteri la domiciliu, în special în comunitatea cultului penticostal din Arad şi din ţară”.
Totodată acesta le-a mai povestit anchetatorilor că, în cursul anului 2019, toamna, a fost solicitat de către doctoriță pentru a se deplasa la domiciliul său, pentru a-i administra fiicei sale un tratament medical. Când a intrat în locuință, în camerele de la etaj, a văzut trei lăuze cu nou-născuți, dându-și seama că acestea au născut acolo”, lucru pe care doctorița i l-a confirmat, explicându-i că „cele trei fete nu sunt din zonă, sunt în tranzit şi că stau acolo pentru o perioadă, după care pleacă acasă”.
„Maternitatea” improvizată în casa din Gai a doctoriței a fost descoperită și de anchetatori, cu ocazia unei percheziții domiciliare efectuate în ianuarie 2020: „în planşa fotografică întocmită, se observă la etajul imobilului mai multe dormitoare neocupate pregătite într-un asemenea posibil scop”.
Nu a recunoscut
În fața anchetatorilor, femeia „nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, astfel că judecarea cauzei s-a desfăşurat potrivit procedurii de drept comun”. Instanța arată că inculpata „a profitat de autoritatea profesională, de prestigiul său şi de poziţia de încredere pe care o ocupa în raport cu celelalte persoane prezente la naştere, îndeosebi familia nou-născutului, inducându-le acestora convingerea că nu este necesară apelarea serviciului de urgenţă, chiar victimizându-se pentru a-i determina să nu urmeze această conduită, deşi situaţia impunea o evaluare medicală de urgenţă, sens în care sunt şi considerentele şi concluziile expertizei medicale. Desigur că interzicerea la care se referă acuzarea nu putea fi una prin forţă faţă de circumstanţele cauzei, ci se referă la folosirea ascendentului pe care inculpata îl avea asupra familiei nou-născutului, oameni creştini (penticostali), ascultarea autorităţii fiind o valoare de bază pentru aceştia. În egală măsură, aceştia aveau încredere în inculpată, aceasta mai asistase numeroase naşteri în cadrul comunităţii bisericii (conform declaraţiilor martorilor), familia făcând parte şi dintr-o generaţie de oameni care respectau profesia de medic, nu doreau să îi creeze vreo supărare doamnei doctor care îi ajuta chiar la domiciliul lor”. Instanța notează, însă, că „ajutorul” oferit de doctoriță la domiciliul pacientelor costa „450-500 de euro”, de altfel la domiciliul doctoriței găsindu-se 2.300 de lei primiți de la familia al cărei nou-născut l-a vătămat.
A depus contestație
În martie 2025, femeia a fost trimisă în judecată pentru cele trei fapte. Aceasta a contestat, însă, decizia judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad. Curtea de Apel Timișoara, însă, că respinge contestația acesteia: „În baza art. 347 Cod procedură penală (…) respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpata S.L.L.A, împotriva încheierii de cameră preliminară nr.63 din data de 03.03.2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Arad, în dosarul nr. 4913/108/2024/a1. În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă contestatoarea la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în contestaţie. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia contestatoarei şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 16.07.2025”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel Timișoara.
Amânări după amânări
Primul termen de judecată la Tribunalul Arad a fost pe 25 septembrie 2025. Procesul a început cu o amânare „în vederea audierii martorilor”. Au urmat alte patru amânări, în 6 noiembrie, 18 decembrie, 29 ianuarie 2026 și 26 februarie 2026, în vederea audierii martorilor și a inculpatei, respectiv alte amânări, pe 26 martie, 24 aprilie, 21 mai, 12 și 16 iunie, 13 iulie, 3 și 17 august „în vederea deliberării şi redactării hotărârii”, respectiv „având, în continuare, nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hoărârii”.
Muncă… la spital
Pe 24 august 2026, după ora 12, însă, instanța a dat o primă sentință în acest caz: „condamnă pe inculpata Sturz Lazăr Luminița Antonela, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămarea fătului”. Femeia, însă, nu va sta în spatele gratiilor, executarea pedepsei fiind suspendată sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de trei ani. Doctorița a scăpat de acuzațiile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri, din cauza prescripției răspunderii penale.
În sentința pronunțată de Tribunalul Arad se menționează și că femeia va trebui să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad sau, culmea, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.
Sentința nu este definitivă: „Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată astăzi, 24.08.2026, prin punerea la dispoziţie a hotărârii, prin mijlocirea grefei instanţei”. Așa cum era de așteptat, femeia a contestat, pe 25 august 2026, hotărârea Tribunalului Arad, astfel că decizia finală va rămâne în sarcina Curții de Apel Timișoara.
Poate profesa
Instanța nu i-a interzis femeii să continue să profeseze. Conform Tribunalului Arad, „Nu se vor aplica pedepse complementare, apreciindu-se că, la mai bine de 6 ani de la data comiterii faptei, acestea nu se mai justifică, măsuri administrative au putut fi luate faţă de inculpată în sistemul medical de stat încă de la punerea în mişcare a acţiunii penale şi, luându-se în considerare vârsta, profesia inculpatei, se apreciază că nu sunt necesare pentru asigurarea scopului pedepsei”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!