Adrian Horodincă, unul dintre cei doi complici ai Laurei Dronca în atentatul cu bombă de la Arad, a avut în celulă doi colaboratori ai Parchetului, care l-au „descusut” pe toată perioada arestului cu privire la detaliile asasinatului împotriva omului de afaceri Ioan Crișan, anunță jurnaliștii de la Libertatea, care spun că dosarul este în pericol, iar rechizitoriul ar putea fi refăcut.

În schimbul informațiilor, lui Adrian Horodincă i s-ar fi promis că „își va vedea mai repede copiii” și că va beneficia de o pedeapsă mai mică.

Toate detaliile se regăsesc în motivarea Curții de Apel Timișoara, prin care instanța a finalizat procedura de cameră preliminară și a confirmat legalitatea rechizitoriului. Utilizarea colaboratorilor de către anchetatori pentru a obține informații de la Adrian Horodincă este unul dintre motivele pentru care apărarea cere restituirea rechizitoriului la Parchet. Fiica fostului om de afaceri Ioan Crișan, Laura Dronca, și complicii ei – Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă – vor afla pe 21 octombrie 2025, la Înalta Curte, dacă scapă sau nu de dosarul asasinatului de la Arad, pe care procurorii spun că l-au comis pe data de 29 mai 2021.

„Momeală” în celulă

Printre motivele invocate de Laura Dronca în vederea restituirii cauzei la Parchet pentru refacerea rechizitoriului se numără și faptul că procurorii au folosit colaboratori cu identitate reală, pe care i-au introdus în camera de arest în care se afla Adrian Horodincă, arată cei de la Libertatea. Laura Dronca susține că, în acest mod pe care era îl consideră „neloial”, anchetatorii l-ar fi determinat pe Adrian Horodincă să facă declarații incriminatoare la adresa ei, din care să reiasă că ea ar fi cea care ar fi comandat asasinarea tatălui ei, Ioan Crișan. „În cadrul urmăririi penale s-au folosit colaboratori autorizaţi de judecătorul de drepturi şi libertăţi pentru a obţine o mărturisire în arest a inculpatului (n.r. Horodincă Adrian Bogdan) cu încălcarea dispoziţiilor legale, având în vedere că aceştia au promis inculpatului că «va ieşi din arest şi îşi va vedea copiii» şi că «va face o înţelegere cu procurorul pentru a lua o pedeapsă mai mică». L-au îndemnat să susţină narativul parchetului cu privire la implicarea inculpatei (n.r. Laura Dronca), au dat declaraţii apoi mai detaliate decât ceea ce reiese din înregistrările audio, ceea ce denotă că au cunoscut date amănunţite din dosar, dar au declarat că nu au fost prelucraţi înainte de organele de urmărire penală”, arată judecătorii de la Timișoara.

„Mărturisirea inculpatului şi declaraţiile colaboratorilor sunt probe-cheie în rechizitoriu, iar excluderea lor pentru nelegalitate conduce la constatarea că sesizarea instanţei este nelegală. Promisiunile false şi îndemnurile colaboratorilor afectează libertatea de voinţă a inculpatului; cunoaşterea detaliilor din dosar de către colaboratori indică o posibilă colaborare nelegală cu procurorul, contrară art. 148 Cod procedură penală”, a susținut Laura Dronca.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 16/2025 a Curții de Apel Timișoara, prin care judecătorul de cameră preliminară a dat undă verde începerii judecății celor trei pentru omor calificat, nerespectarea regimului materiilor explozive și distrugere. Iată ce notează magistratul cu privire la introducerea unor colaboratori din rândurile arestaților în aceeași cameră de detenție cu Adrian Horodincă: „Cu referire la aspectele privind administrarea probelor prin încălcarea dispoziţiilor legale şi lipsa de loialitate în administrarea probelor, s-a arătat că prin ordonanţa Parchetului (…), din data de 19.11.2024, au fost autorizaţi colaboratorii cu identitate reală (n.r. Anonimizat 1) şi (n.r. Anonimizat 2), pentru perioada 22.11.2024 – 20.01.2025, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind împrejurările uciderii victimei (n.r. Crișan Ioan). Aceştia erau persoane private de libertate, repartizate în aceeaşi cameră de arest cu inculpatul Horodincă Adrian Bogdan. Cei doi colaboratori nu sunt persoane cu studii juridice, fiind condamnate sau cercetate pentru infracţiuni împotriva persoanei sau trafic de droguri. Prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti din 20.11.2024, a fost autorizată supravegherea audio a inculpatului Horodincă Adrian Bogdan şi a colaboratorilor autorizaţi, în spaţiul de detenție, în perioada 22.11.2024-02.12.2024, fiind emis un mandat de supraveghere tehnică. Durata pentru care a fost emis mandatul de supraveghere audio-video este de 11 zile (acesta fiind emis pentru perioada 22.11.2024-02.12.2025), în timp ce autorizarea colaboratorilor cu identitate reală a fost dispusă pentru perioada 22.11.2024 – 20.01.2025. Prin urmare, în intervalul care nu a fost acoperit de mandatul de supraveghere tehnică, colaboratorii autorizaţi au cules informaţii pe care le-au comunicat apoi în declaraţiile date în calitate de martori. După cum rezultă din procesul-verbal din 10 martie 2025, inculpatul şi colaboratorii autorizaţi au fost cazaţi în aceeaşi cameră de arest şi după încetarea măsurii de supraveghere tehnică (…), până la data de 12 decembrie 2024. De asemenea, mandatul de supraveghere tehnică viza camera de arest, iar colaboratorii şi inculpatul au purtat discuţii şi în afara acestei camere. În plus, colaboratorii autorizaţi cu identitate reală au declarat în mod clar şi în repetate rânduri, în cadrul declaraţiilor date în calitate de martori, că nu li s-au adus la cunoştinţă date din dosarul cauzei şi nu au fost instruiţi să folosească tehnici de convingere sau manipulare a inculpatului. În continuare, nu există minime indicii din care să reiasă că organele de urmărire penală ar fi solicitat colaboratorilor autorizaţi să exercite presiuni asupra inculpatului sau să facă promisiuni faţă de acesta pentru a obţine detalii despre fapta reţinută în sarcina lui. Simplele discuţii între persoanele private de libertate cu privire la ce aşteptări au acestea prin raportare la modul în care interacţionează cu organele judiciare (cum au fost discuţiile dintre inculpatul şi colaboratorii autorizaţi cu privire la posibilitatea scăderii pedepsei) nu sunt de natură a afecta probele obţinute prin vicii legate de loialitatea probelor. Prin urmare, discuţiile apreciate de inculpata Dronca Laura ca fiind promisiuni de natură a-l convinge pe inculpatul Horodincă Adrian Bogdan să declare într-un anumit mod sunt, de fapt, simple speculaţii ale persoanelor private de libertate (colaboratori autorizaţi) cu privire la situaţia inculpatului”, se arată în Hotărârea nr. 16/2025 a Curții de Apel Timișoara.

Dosarul a ajuns la Înalta Curte, acolo unde, în 21 octombrie, judecătorii vor decide dacă urmărirea penală a fost legală și dacă procesul va continua sau dacă rechizitoriul va fi trimis pentru refacere către procurori.