Trebuie să știm că fiecare copil are un model de evacuare intestinală propriu. De exemplu, unii copii au 2-3 scaune pe zi, în timp ce alții au un scaun la 3 zile. Extinzând, diareea se definește ca schimbarea acestui proces de evacuare intestinală, cu creșterea frecvenței, a consistenței și a conținutului, soldată cu pierderi de lichide și electroliți.
Unde putem greși în diagnosticarea diareii?
Cu interpretarea numărului de scaune pe zi la diferite categorii de vârstă, de exemplu, nou-născutul poate avea până la 10 scaune pe zi în condiții normale, spre deosebire de copilul mai mare care are de obicei un scaun/zi.
La copiii cu constipație cronică, emisia unui scaun apos, cu pătarea scutecului sau chilotului este secundară stazei bacteriene colice și este interpretată ca falsă diaree; administrarea de antidiareice sau antisecretorii în aceste condiții poate declanșa o catastrofă, cu accentuarea constipației și posibilă ocluzie intestinală (oprirea tranzitului intestinal), care este o urgență chirurgicală.
Cauzele diareii
Sunt multiple, de la cele infecțioase – virale, bacteriene, micotice și parazitare, la cele alimentare, prin greșeli de supra sau subalimentație, alergice, endocrine, emoționale, medicamentoase. Diareea cu Rotavirus apare cu precădere în sezonul rece, fiind cauza majoră a infecțiilor digestive sub 2 ani, în special în colectivități (creșe, grădinițe, școli). Actualmente, beneficiază de vaccinare la cerere, nefiind încă pe lista vaccinurilor obligatorii ale Ministerului Sănătății. O entitate în creștere în ultima perioadă este diareea asociată antibioticelor sau diareea cu Clostridium difficile. Abuzul în prescrierea antibioticelor și administrarea imediată de antibiotic din prima zi de febră de către părinții anxioși, fără aviz medical, reprezintă sursa erorilor și cauza creșterii incidenței diareii asociate antimicrobienelor.
Cum se manifestă diareea?
Copilul prezintă modificarea stării generale, scăderea poftei de mâncare, chiar refuzul alimentelor, vărsături, scaune modificate ca frecvență și consistență, uneori cu elemente care sperie aparținătorii – puroi, mucus, sânge, dureri abdominale, de diferite intensități.
Diareea virală, modelul fiind cel produs de Rotavirus, are o evoluție particulară cu febră inconstantă, vărsături frecvente, urmate de o perioadă de acalmie de scurtă durată, cu apariția ulterioară a durerilor abdominale și scaunelor multiple, apoase.
În timp, copilul se deshidratează prin refuz alimentar, vărsături și diaree, pierzând capital valoros de apă și electroliți.
Diareea bacteriană este apanajul sezonului cald, fiind favorizată de condiții socio-economice precare, se manifestă prin stare generală modificată, febră înaltă, absența vărsăturilor, dureri abdominale mai intense, cu senzația frecventă și imperioasă de a merge la toaletă, scaune modificate cu mucus, puroi și sânge.
Complicația cea mai de temut a bolii diareice la copil este deshidratarea acută cu pierdere de apă și electroliți, accentuată de lipsa compensării – fie prin refuzul aportului, fie prin vărsături.
Semnele clinice ale deshidratării sunt variate – modificarea stării generale, facies încercănat, ochi înfundați în orbite, fontanelă deprimată, febră, sete vie, mucoase uscate, turgor redus, pliu lateroabdominal leneș, respirații frecvente, superficiale, scăderea tensiunii, puls rapid și filiform, bătăi rapide ale inimii.
Atitudinea terapeutică la domiciliu
Alimentația este cel mai bun medicament în diareea simplă. Respectarea dietei este cheia succesului. Prima etapă vizează rehidratarea copilului, care se face prin săruri speciale de rehidratare orală (SRO) care conțin un amestec exact de sare, glucoză, potasiu și bicarbonat, ajutând la înlocuirea fluidelor organismului.
Există multe variante de săruri de reechilibrare care se prepară instant. Important este să se administrează 5 ml (o linguriță) la interval de 1 – 2 minute, în cantitate de 150 ml/kg în primele 4 ore. SRO se prezintă fie ca plicuri care pot fi dizolvate în 200-250 ml sau 500-1000 ml apă fiartă și răcită sau apă plată sau sub formă de flacoane cu soluții gata de utilizare. Soluțiile resuspendate se păstrează 24 de ore la frigider. Apoi urmează introducerea alimentației.
Ce e preferabil să mănânce un sugar sub 6 luni?
La copilul alăptat se continuă alăptarea, la copilul alimentat cu lapte praf și cu greutate normală, se introduce o formulă hipolactozată inițial – am discutat despre distrugerea dizaharidazelor, mai ales a lactazei, o enzimă care prelucrează lactoza, care se acumulează și declanșează (prin mecanism de creștere a osmolarității) diaree apoasă.
Ce e preferabil să mănânce un sugar de la 6 luni – 1an?
Brânză de vaci, carne fiartă mixată de pui, morcovi fierţi, măr ras, banană pasirată, orez, morcovi, iar după 9 luni – pâine, biscuiți simpli.
Realimentarea se face cu laptele pe care îl primea înainte, fără a-l dilua sau administra în cantități progresive (conform recomandărilor mai vechi).
Care este dieta la copilul de peste 1 an?
Grisine, sărățele, biscuiți simpli, orez fiert sărat, morcovi fierți, carne fiartă de pui sau curcan, supă de legume, măr, banană, gutuie, iaurt, brânză de vaci. Anumite școli de pediatrie recomandă dieta BRAT- banană, orez, piure de mere și pâine prăjită.
Medicamentele
Nu e cazul să folosiți medicamente decât la indicația medicului, dieta rezolvând formele ușoare de boală. Suplimentarea cu floră bună prin anumite preparate denumite PROBIOTICE este considerată benefică. Zincul are un rol demonstrat în scurtarea tabloului clinic și prevenirea cronicizării. Eridiaromul (preparatul românesc pe bază de afine) se poate administra, fiind bine tolerat de copii. Smecta, ca diosmectită este o argilă naturală cu efect adsorbant, fiind una dintre cele mai recomandate terapii antidiareice. Singurul antisecretor cunoscut – Racecadotrilul (Hidrasec) se poate folosi în cazurile cu scaune apoase frecvente, dar la doza corespunzătoare de 6 mg/kg/zi și numai cât copilul are diaree. Antibioticele sunt contraindicate fără aviz medical, majoritatea diareilor, mai ales cele cu vărsături, fiind virale. Antibioticele modifică raportul dintre flora rea și cea bună, de aceea pot agrava diareea, conducând la diareea asociată antibioterapiei și disbioză.
Dr. Simona Dumitra, medic primar pediatru, medic șef Secție Clinică Pediatrie II , SCJU Arad
Citiți principiile noastre de moderare aici!