ARAD. Zona de vest a judeţului Arad, care are printre cele mai fertile terenuri agricole, a suferit pierderi însemnate la culturile de toamnă, din cauza secetei prelungite din acest an. Mulţi fermieri din Nădlac se declară calamitaţi şi cer statului să îi ajute financiar. Producţia de porumb este cea mai slabă din ultimii 30 de ani în zone precum Nădlac, Pecica sau Secusigiu.

“Suntem calamitaţi”

Preşedintele Asociaţiei “Ţăranul nădlăcan”, Gheorghe Porubsky, afirmă că majoritatea fermierilor din zona Nădlac au suferit pierderi “masive” din cauza secetei. Asociaţia gestionează peste 2.000 de hectare de teren agricol, iar fermierii spun că producţia de porumb a fost cea mai slabă din ultimele trei decenii.

“De când fac eu agricultură, adică de peste 30 de ani, nu a existat o producţie atât de slabă la porumb. Am avut între o tonă şi cinci tone de porumb la hectar, deci media e undeva la trei tone, adică o producţie de trei ori mai mică faţă de ce avem noi în această zonă. Mulţi producători din zonă se declară calamitaţi şi am început să depunem documentaţii pentru a primi sprijin de la stat. Anul acesta nu ne vom putea respecta angajamentele, contractele, iar pierderile vor fi însemnate”, a declarat Gheorghe Porubsky.

Secetă prelungită

Reprezentantul fermierilor din zonă spune că anul 2021 a fost unul foarte secetos, iar plantele nu s-au dezvoltat.

“În zona noastră trebuie să avem o medie de 650 de ml de precipitaţii pe an, dar în acest an, până la această dată, am avut sub 300 de ml. Nici nu ştiu dacă seceta pedologică a fost cea mai tragică sau seceta atmosferică, pentru că au fost multe zile cu arşiţă, care a pârjolit tot”, a declarat Porubsky.

Seceta din vestul judeţului a făcut ca producţia să fie mai slabă decât în zona de deal, unde în mod normal producţia este de 4-5 tone la hectar.

Date confirmate oficial

Conducerea Direcţiei pentru Agricultură Arad transmite că producţia medie de porumb în judeţ a fost cea mai slabă din ultimii ani, iar zona de vest a judeţului a fost afectată de secetă.“Lipsa precipitaţiilor a fost mai accentuată în zonele Nădlac, Pecica şi Secusigiu, unde producţia medie a fost de 3,5 tone de porumb la hectar, faţă de 10 tone anul trecut sau în 2019. Zona de vest a judeţului are terenuri foarte fertile, cu producţii mari în fiecare an, dar nu şi de această dată. În ceea ce priveşte judeţul, producţia medie a fost de 5,6 tone la hectar“, a declarat şeful instituţiei, Ioan Martin.

În judeţ, au fost însămânţate cu porumb 101.711 hectare de teren, iar de pe jumătate din acestea recoltarea s-a încheiat. În 2020, producţia medie de porumb în judeţ a fost de 7 tone la hectar, iar în 2019, a fost de 9 tone la hectar.

Alte culturi

Celelalte culturi de sezon au avut producţii similare cu anii trecuţi sau uşor mai mici, conform datelor Direcţiei Agricole. De exemplu, floarea-soarelui a fost cultivată de 29.729 hectare, iar recoltarea s-a încheiat, fiind obţinută o producţie de 2,7 tone la hectar, similară cu cea din 2020, dar mai slabă decât în 2019, când a fost de 3 tone la hectar.

La soia, însămânţarea s-a făcut pe 9.350 hectare, din care 8.500 au fost recoltate deja, cu o producţie de 1,8 tone la hectar, faţă de 2,5 tone la hectar în 2020 şi 3 tone la hectar în 2019.

O producţie încadrată în media anuală, dar “de calitate bună”, s-a înregistrat la strugurii de vin. Din cele 2.263 de hectare de plantaţii, 2.110 au fost deja recoltate, cu producţie de 5.850 kilograme de struguri la hectar.

Strugurii de masă au dat, pe cele 104 hectare de plantaţii, o producţie de doar 3 tone la hectar, jumătate faţă de media ultimilor ani.

Cartofii de toamnă au fost cultivaţi pe 1.565 hectare, iar producţia medie este de 15,8 tone la hectar. La tomatele de vară şi toamnă, cultivate de 530 hectare, producţia medie este de 18 tone la hectar, încadrată în media anuală obişnuită.