Vreme de o zi, timpul sângelui vărsat în timpul luptelor din 14-20 septembrie 1944, s-a preschimbat în sărbătoare în Podgoria Aradului. Trecând prin Păuliş, am simţit fuga acelor cuvinte „Pe aici nu se trece” şi am ajuns la Miniş, unde Fiii Satului şi-au chemat Eroii „Acasă” pentru a-i cinsti cum se cuvine.„La 71 de ani de când biserica, şcoala, opt case au fost bombardate şi patru cetăţeni executaţi, trei bărbaţi şi o femeie, Biserica Ortodoxă a găzduit Ceremonialurile de Aducere-Aminte, iar jertfa celor unsprezece elevi sergenţi de la Şcoala de subofiţeri Radna căzuţi la datorie, a devenit icoana noastră, de identitate. Minişul, un sat Martir, a scris istorie. Aici au luptat şi moldoveni, şi teleomăneni şi basarabeni şi olteni.V-aş face o întrebare retorică: „De ce iubim satul Miniş?” Unde răsare mai frumos soarele decât pe Valea Cladovei?, Unde mai vedem, din primăvară până-n toamnă, femei cărând coşuleţe de îmbietoare fructe pe uliţe? Minişul, un sat cu trei sute de numere, şi-a scris istoria de Atunci, într-un Acum , cu rezistenţă şi puls de eroism”, a spus prof. dr.Virgil Valea, moderatorul manifestărilor.

„Cărţile, aflate la dispoziţia dvs., au fost scrise, sub un impuls lăuntric. Bunica mea a avut un fiu, dormea cu chipul său sub pernă, la cap, crezând că se va mai întoarce. Un alt unchi nu s-a mai întors de pe front. Sunt cărţi scrise cu suflet, cu un limbaj uşor, desprins din mentalul colectiv, aici, la Miniş devenit Şanţul antitanc şi la Prunişor s-a rezistat eroic, s-a luptat cu însufleţire, de la casă la casă, de la stradă la stradă”, a spus Ioan Valeriu Tuleu.

Un fiu al satului, Puiu Emilian Valea, suflet al întregului Ceremonial, a donat, împreună cu familia o Troiţă, comemorativă, sculptată de Gligor Vlaş, care a fost sfinţită în sunet de fanfară şi depuneri de coroane.„Pentru mine şi familia mea, rădăcinile sunt aici. Eroii ne-au învăţat să murim frumos, să le purtăm mirul jertfelniciei pe frunte şi să dăruim. Eroii nu se plâng”, a spus domnul Puiu Emilian Valea, căruia i s-a acordat o Diplomă de Onoare de către primarul comunei. Au fost acordate, în numele domnului Puiu Valea, Diplome de Excelenţă şi de Onoare unor Înalţi prelaţi prezenţi, în frunte cu Preasfinţia Sa, Galaction, Episcop al Teleormanului şi Alexandriei, Înaltpreasfinţitului Timotei, Arhiepiscop al Aradului, familiilor veteranilor prezenţi, tinerilor şi credincioşilor satului, istoricilor, consilierilor, înşiruire ce a putea cuprinde sintagma – Oameni cu dare de mână, îndrumători ori sfătuitori în acest gest firesc de Pomenire. De fapt, şi Parastasul organizat ca un Memento al luptelor dinspre Bucureşti, spre Prunişor, Miniş prin Teleorman, cât ş Expoziţia din curtea bisericii cu un simbolic titlu „Minişul de Altădată”, realizată din foto – colaje ale sătenilor care le mai păstrează cu sfinţenie, sunt grăitoarea dovadă , că de pe Altarul luptelor cu sânge, răzbate Lumina veşnică a neuitării.

„La Miniş, azi nu s-a mai scris cu sânge. Teatrul luptelor a sădit urme adânci peste rădăcinile noastre, iar Troiţa îmbălsămează un vis al meu şi al al familiei”, a încheiat Emilian Valea.

„Suntem bucuroşi să vă avem oaspeţi, să scriem o pagină de istorie aici, la Miniş, un sat care, iată, a mustit , nu numai prin brandul de vinuri recunoscut, ci şi creştineşte, cu întreaga suflare a satului, comemorând jertfele umane”, a spus domnul primar.

Coruri reunite

Noi nu putem încheia decât cu emoţia Glasurilor de Coruri reunite, Macea şi Lipova, care au adâncit spiritul de Memento al Rugăciunilor duminicale