ARAD. Cele zece orașe din județul Arad nu stau foarte bine când vine vorba despre servicii online oferite cetățenilor, relevă un studiu realizat de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. „E-guvernarea este perpetuu prezentată ca o transformare a modului în care instituțiile publice interacționează cu cetățenii sau companiile, care va aduce schimbări fundamentale în felul în care procesele interne ale administrației locale și centrale sunt organizate și care va modifica fundamental modul în care funcționarii se raportează la clienții lor (contribuabili, companii, ONG-uri sau alte instituții publice). România a început proiecte în acest domeniu de cel puțin 20 de ani, dar rezultatele, în special la nivel central, sunt destul de firave”, se arată în descrierea studiului „Evaluarea guvernării electronice în orașele din România”.
Evaluarea serviciilor online oferite cetățenilor și companiilor a fost făcută „folosindu-se 47 de indicatori împărțiți în cinci categorii, ficare cu o anumită pondere în scorul final: Ergonomie (15%), Conținut (25%), Servicii online (25%), Participare și implicarea cetățenilor (20%), Securitatea și protecția datelor personale (15%).
„Punctajul maxim care putea fi obținut este de 100. Scorurile prezentate trebuie înțelese doar ca o fotografie de moment, care poate fi influențată de factori trecători (de pildă, o serie de orașe sunt în proces de actualizare a site-urilor, ceea ce face ca, în momentul evaluării, o parte din servicii să nu fie disponibile). De asemenea, au fost punctate doar serviciile funcționale în momentul vizitării de către evaluatori a site-ului”, precizează realizatorii studiului.
Printre cele peste 300 de orașe ale României se regăsesc și cele zece din Arad: Chișineu-Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana și municipiul Arad. Scorurile finale din evaluare ale acestora se situează între 21.76 și 52.73.
Cel mai slab punctaj
Cel mai prost la capitolul guvernare electronică stă orașul Lipova, conform studiului citat. Site-ul primăriei a obținut un punctaj de zero puncte la capitolul Participare și implicarea cetățenilor, doar 1.47 puncte la Servicii online și doar 3 puncte la Securitatea și protecția datelor personale. La capitolul Conținut, însă, a obținut 12.07 puncte, având un punctaj total de doar 21.76 din 100. Chișineu-Criș pare să fie al doilea cel mai slab pregătit oraș când vine vorba despre guvernare electronică. Site-ul primăriei de aici a obținut doar 23.51 puncte din 100. Cel mai prost stă la capitolele Servicii online – zero procente, respectiv Participarea și implicarea cetățenilor – 1.33 puncte, iar cel mai bine la Securitatea și protecția datelor personale – 12 puncte din 15. Pe locul trei de la coadă se situează orașul Sebiș, care, cu zero puncte la Participarea și implicarea cetățenilor și sub zece puncte la toate celelalte patru categorii, a obținut un punctaj final de doar 24.60 de puncte din 100.
Fără servicii online
Celor de la Sebiș le urmează Pâncota, cu un punctaj final de 26.93 din 100. Aceștia au obținut punctaj zero la categoriile Participare și implicarea cetățenilor și Servicii Online, obținând însă punctaj maxim la Securitate și protecția datelor personale. Nu cu mult mai bine stă Nădlacul, care a obținut un punctaj final de 27.43 de puncte din 100. Orașul de graniță stă cel mai prost la Servicii online – zero puncte și Securitate și protecția datelor personale – 1.50 puncte. Toate celelalte trei categorii evaluate au fost punctate cu sub 10 puncte fiecare.
Ceva mai bine pare să stea Pecica. Site-ul primăriei a obținut un punctaj total de 37.73 din 100, cu zero puncte la Participare și implicarea cetățenilor și Servicii online, însă cu punctaje de peste 10 la celelalte trei categorii. Pecicăi îi urmează la nu foarte mare distanță Sântana, cu un punctaj de 38.57 de puncte din 100. Și Sântana este „pe zero” la Servicii online, însă a obținut 8.62 de puncte la Conținut, 9.78 la Ergonomie, 6.67 la Participare și implicarea cetățenilor și 13.50 puncte la Securitate și protecția datelor personale.
Cele mai bune scoruri
Și mai bine stă Ineul când vine vorba de guvernare electronică. Cu trei categorii la care a obținut sub 10 puncte și două la care a obținut peste 10, Ineul a obținut un punctaj final de 42.34 din 100. Destul de bine la capitolul guvernare electronică stă, conform studiului citat, și orașul Curtici, cu un scor final de 47.86. Orașul a înregistrat punctajele cele mai mici la Participarea și implicarea cetățenilor – 5.33 și Servicii online – 5.88, cel mai mare punctaj fiind pentru securitate și protecția datelor personale – 15 (punctaj maxim).
Municipiul Arad stă cel mai bine la guvernarea electronică, în județul nostru. Cu un punctaj de 52.73 din 100, Aradul a obținut „note mari” la Servicii online – 16.18 și 17.24, restul toate fiind sub 10. Cel mai prost stă la capitolul Securitate și protecția datelor personale, semn că site-ul web al Primăriei Municipiului Arad nu este unul tocmai sigur pentru utilizatorii acestuia.
În topul național
În topul orașelor cu peste 100 de mii de locuitori, unde sunt introduse și sectoarele capitalei, municipiul Arad se situează pe locul 20 din…26. În topul tuturor orașelor din țară, municipiul Arad se află pe locul 76, fiind depășit de orașe precum Salonta (Bihor), Șimleul Silvaniei (Sălaj), Bolintin-Vale (Giurgiu) sau Agnita (Sibiu). Ca scor, municipiul Arad este cam la același nivel cu orașele Avrig, Năvodari, Pitești sau Băicoi, fiind depășit de acestea din urmă.
Cele mai avansate
Cele mai avansate orașe din punct de vedere al guvernării electronice, conform studiului, sunt Cluj-Napoca – cu un punctaj de 92.58, Sibiu – 87.85, Brașov – 87.62, Buzău – 79.24 și Oradea – 77.13, la mică distanță aflându-se Câmpulung Moldovenesc – 77.12 și Timișoara – 76.89. Ultimul în clasament este orașul timișean Ciacova, care nu are site web funcțional. Dintre orașele cu peste o sută de mii de locuitori, cel mai mic scor a fost obținut de Botoșani – 38.73. La această categorie a orașelor mari, mai slabe decât Aradul sunt Botoșani, sectoarele 4 și 5 ale capitalei, Primăria Generală a Municipiului București, Brăila și Ploiești.
Autorii studiului
Evaluarea guvernării electronice în orașele din România a fost realizată de către profesorul Nicolae Urs, din cadrul Departamentului de Administrație și Management Public al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, împreună cu studenți ai programelor de licență și masterat din cadrul AMP. Raportul poate fi consultat pe site-ul web fspac.ubbcluj.ro.
Eugen Rogojan
eugen.rogojan@informmedia.ro
gg 
