Acum, domeniul și palatul au fost scoase la vânzare, iar vânzătorii se așteaptă să primească între 1,5 și 2 milioane de euro, prețul de pornire fiind 1,1 milioane euro. Anunțul a fost publicat pe pagina unei agenții imobiliare.

„Exponent al moștenirii arhitecturale lăsate în zona Banatului de către familia nobiliară aromână Mocioni, ansamblul din Căpâlnaș vorbește și astăzi despre bunăstarea și importanța acestei mari familii. Palatul, element-cheie compozițional a întregului ansamblu, este unul dintre primele proiecte ale arhitectului vienez Otto Wagner. Proiectată cu eleganță, după modelul Micului Trianon din Versailles, clădirea palatului este pusă în evidență de parcul dendrologic înconjurător și este deservită de diferitele anexe, constituind astfel ansamblul Mocioni din Căpâlnaș, unul dintre cele mai remarcabile ansambluri nobiliare de secol XIX din spațiul extraurban românesc. Aflată în inima parcului de 8 ha, impunătoarea siluetă a palatului se remarcă din spațiul public ca fiind capul de perspectivă al aparatului de acces – o frumoasă alee mărginită cu copaci. Marcând prima etapă de creație a lui Otto Wagner – cea premergătoare perioadei proiectelor în stil Secession ce vor consacra opera arhitectului vienez – palatul Mocioni este construit într-un spirit clasicizant, de factură eclectică, fiind inspirat de modelul Micului Trianon din Versailles. Volumul clădirii este gândit într-o manieră caracteristică epocii și spațiului de dezvoltare a acestui program arhitectural, fiind compact și impunător, însă nu lipsit de grație. Atributele arhitecturale ale palatului sunt tipic clasice – axialitate, simetrie, ritm, registre, ierarhizare – fiind utilizate pentru a vorbi despre statutul nobiliar al proprietarilor”, se arată în textul publicat de agenția ce intermediază vânzarea.

Într-o scurtă descriere istorică a domeniului și palatului, semnată de drd.arh. Anca Majaru și ist. Irina Leca, se arată că: „Domeniul Căpâlnaș a intrat în posesia familiei Mocioni în 1853, când a fost achiziţionat de către Ioan Mocioni de Foen de la familia Zichy, contra sumei de 260.000 florini. Palatul va fi construit abia între 1876-1879, sub patronajul Ecaterinei Mocioni – fiica lui Ioan Mocioni de Foen – și a soțului său, Mihai Mocioni. După moartea subită a lui Eugen Mocioni, în 1901, Alexandru Mocioni va lua în grijă văduva şi cei cinci copii minori ai fratelui său, de care se va ocupa până la moartea sa, în 1909. Palatul de la Căpâlnaş va fi locuit apoi de Therezia Mocioni şi de fiica sa, Ecaterina Mocioni (1883-1959?), împreună cu soţul său, contele Jenő (Eugen) Teleki (1881-1947). Cei doi vor avea doi copii, o fată care va muri într-un accident tragic, la vârsta de doar 3 ani și un fiu, Eugen „Bubi” Teleki. În anii 30, domeniul de la Căpâlnaş va fi vizitat de călătorul englez Patrick Leigh Fermour, în cadrul faimoasei sale călătorii prin Europa. Acesta va include o amplă descriere a atmosferei de la palat şi a familiei contelui Teleki în Between the Woods and the Water, cartea pe care o va scrie câteva decenii mai târziu. Patrick Leigh Fermour aminteşte aici, alături de numeroasele cărţi rare din biblioteca palatului, şi colecţia de fluturi a contelui Teleki, de altfel un entomolog pasionat. Contele Teleki a murit în 1947 şi a fost înmormântat în parcul palatului, alături de fiica sa. Câteva luni mai târziu, odată cu venirea regimului comunist, întreg domeniul va fi naționalizat, iar familiei i se va interzice să vizitete domeniul şi mormintele. Atât biblioteca palatului cât şi colecţia de fluturi a contelui au fost distruse. Palatul a fost golit și transformat în unitate medicală, care funcţionează şi în prezent. Domeniul a fost retrocedat în anii 2000 moștenitorilor contelui Teleki”.