Pâinii noi i-au pus cunună

Deşi ceaţa, care plutea dimineaţă peste sat, nu prevestea o zi prielnică de sărbătoare,  Dumnezeu a ţinut şi de această dată cu belenii şi le-a dat  o zi frumoasă, numai bună de petrecere. Încă de la primele ore ale dimineţii au urcat în pădurea Dumbrava tineri şi bătrâni, cu mic cu mare, dornici de a participa cu inima şi sufletul la „Praznicul de pită nouă.”

Continuarea unei vechi tradiţii

Sărbătoarea ancestrală a pâinii, care vine din timpuri uitate, s-a ţinut an de an la Beliu, până în 1913, când, în timpul Primului Război Mondial, au căzut pe front cinci generaţii de feciori. Datina s-a întrerupt pentru o perioadă lungă de timp. Şi totuşi, belenii au păstrat din tată în fiu această prăznuire a pâinii, prin perpetuarea cântecelor şi jocurilor specifice. Chiar dacă această sărbătoare nu s-a ţinut timp de aproape 60 de ani, chiar dacă localnicii nu au mai ţinut minte toate detaliile, totuşi, amintirile lor, frânturile unor cântece, paşii unor jocuri au fost suficienţi pentru oamenii care şi-au deschis sufletul pentru a înţelege importanţa acestui praznic. Elementul cheie al acestei renaşteri a fost profesorul de istorie Emil Lăzureanu. El a fost cel care a adunat, în urma unei munci titanice, alături de alţi iubitori de frumos, cântecele, strigăturile, şi a scotocit în mintea şi sufletul bătrânilor pentru a afla „misterul” acestei sărbători.

 La a 37 ediţie a Praznicului

De la reluarea „Praznicului de pită nouă” de la Beliu au trecut 37 de ani. Duminică, în deschiderea ultimei ediţii, a urcat pe scenă ansamblul folcloric „Dumbrava Beliului”. Tineri din comună  şi elevi din cadrul Grupului Şcolar Beliu, sub îndrumarea înv. Fleştea Amalia, instructorul-coregraf al acestui ansamblu, şi înv. Sebeşan Teodor, au proslăvit şi cinstit pita nouă şi hărnicia  locuitorilor de pe aceste plaiuri prin versuri, cântece şi dansuri populare locale. În debutul momentului artistic al ansamblului „Dumbrava Beliului”,

cei doi crainici, Jurca-Bejan Oana şi Pintea Cătălin, au salutat oaspeţii şi întreaga lume adunată la praznic. Dintr-un troc de lemn, doi tineri au aruncat cu boabe de grâu nou peste participanţi. Apoi, pe scenă  au fost prezentate dansuri de fete (Lilioara bochienească, Feleaga, Ruguţul, Roata), un dans fecioresc, dansuri mixte de copii, dansuri mixte mari, precum şi cântece interpretate de soliştii vocali Szabo Alin şi Burtă Simion, ca şi de grupurile vocale al ansamblului.

Spectacolul de pe scena cu simbolicul prepelig a continuat cu evoluţia ansamblurilor – „Cununiţa” al Universităţii de Vest

„Vasile Goldiş”, ansamblul Casei de Cultură din Ineu, „Podgorenii” din Covăsânţ, „Vergelul” din Oradea – precum şi recitalurile  solistei de muzică populară Mirela Petrean şi  saxofonistului Florin Ionaş (Generalul). Astfel că petrecerea de praznic din pădurea Dumbrava a ţinut până seara târziu.

V.F.