Întrebat, unchiul istoricului Dudaş Florian, care poartă acelaşi nume, spunea despre nepotul său: ,,A fost un bun român, deîndată ce a lăsat ceva în urma lui!” Şi aşa este. Istoricul nostru, cercetătorul, lasă o serie de lucrări pline de taine, de înţelepciune, de date istorice şi de îndemnuri. Din cartea ,,Neamul lui Iancu” 1994, se desprinde dragostea autorului pentru luptătorii neamului, pentru strămoşi, pentru patrie. Pentru el ,,vatra este şi rămâne însemnul primar, primordial al statorniciei, continuităţii şi unităţii Neamului Românesc”.
S-a născut în Tăgădău, la 19 martie 1947, din părinţii Florian şi Elena, care, alături de unchiul său Florian, i-au îndrumat paşii înspre istorie; de fapt a fost mult ataşat de părinţii lui care provin dintr-o familie de vechi luptători pentru dreptate. Copil fiind, avea în jocul lui lupta cu duşmanii închipuiţi. Profesorul lui, Duma, din timpul liceului de la Beiuş, 1961-1965, a cărui pupilă era, îl ocrotea. Preocuparea lui era istoria. Dumitraşcu Sever, de la Oradea, l-a însoţit în cercetarea cetăţii dacice de la Clit, în localizarea şi cunoaşterea Valului lui Traian, ce trece prin apropiere cu hotarul satului Archiş. La Bochia, a cercetat cuptoarele de topit fier, construite din cărămidă, şi plasate de dânşii în perioada Tisa II.
Aceste cercetări trebuie să fi fost o preocupare timpurie a autorului Dudaş Florian, pentru că în urma acestora apar mai multe lucrări: Catastrofe naturale în Transilvania, 1997, Încotro biserica românească, 1992, Manuscrisele româneşti din bisericile bihorului, Singurătatea celor învinşi, 1995, Oradea.
Citindu-i cărţile, ai impresia că suntem mult efemeri şi nu avem când să ne informăm şi să-i citim opera. Rămâne pentru noi, ca rezumat, cartea ,,Vechi cărţi româneşti călătoare” – în care aflăm mersul istoric în cultura românească.
Dudaş Florian este un om al bisericii. Cu ajutorul editurii sale ,,Lumina” a răspândit în satele Tăgădău, Beneşti, Bochia şi Secaci cartea scurtă, bisericească, ajutor plin fiindu-i Jurcă Alexandru din Tăgădău.
Prietenul lui, Munteanu Florian, îl ştie calm, prietenos şi cu multă plăcere aplecat înspre lectură şi cercetare; un timp a colaborat ,,colegial” cu istoricul Godea Ioan din satul Mocirla.
Carte lui Dudaş Florian ,,Cântece naţionale, cântări de voie bună”, ediţie îngrijită de către autor în anul 2000, cuprinde cele mai cunoscute poezii, cântece patriotice, lucrări scrise de diverşi autori cunoscuţi şi necunoscuţi pe parcursul mai multor ani.
Ca om al studiului, al cercetării, Florian Dudaş ne-a lăsat câteva cuvinte memorabile: ,,Bună parte din spiritualitatea unui popor se află tezaurizată în scrierile sale”.
În prezent, Florian Dudaş, lucrează în cadrul Muzeului Ţării Crişurilor – din Oradea.
JULA GHEORGHE,
BELIU NR. 79
Citiți principiile noastre de moderare aici!