Ungaria nu ne-a notificat nimic, dar nici nu trebuie să o facă pentru că este frontiera externă (a UE) și are dreptul să o controleze cum crede de cuviință , a declarat vineri la o conferință de presă Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a CE.

Ea a subliniat totuși că, în opinia executivului comunitar, gardurile nu reprezintă o soluție durabilă, întrucât ele nu fac decât să devieze fluxurile (de refugiați) către alte zone .
Pe de altă parte, CE consideră că, până când se vor conveni la nivel european reguli comune pentru gestionarea crizei refugiaților, statele membre trebuie să se asigure că toate persoanele care intră pe teritoriul lor sunt identificate și li se oferă posibilitatea să ceară azil dacă doresc, situație valabilă și în cazul Croației, deși aceasta nu face parte din spațiul Schengen. Croația trebuie să respecte codul Schengen și normele sistemului de azil , a menționat Natasha Bertaud, amintind că autoritățile de la Zagreb sunt obligate să identifice refugiații și să le ia amprentele digitale.

Întrebată despre propunerea de împărțire prin cote obligatorii a încă 120.000 de imigranți, ce va discută marți într-un nou Consiliu JAI — după ce la reuniunea de săptămâna trecută a fost respinsă de țările est-europene — și despre posibilitatea ca Ungaria să nu mai fie una dintre beneficiarele acestei posibile împărțiri, Natasha Bertaud a răspuns că executivul comunitar a cerut guvernului de la Budapesta ca, în pofida respingerii de către acesta a cotelor obligatorii, să permită totuși să se avanseze în relaxarea presiunii asupra Greciei și Italiei , state care găzduiesc în prezent cei mai mulți refugiați.