Într-o decizie scurtă, patru dintre cei șase judecători conservatori ai Curții, inclusiv președintele acesteia, John Roberts, alături de cei trei progresiști, au respins cererea administrației Trump.

Ei consideră că guvernul are șanse mici de câștig atunci când cazul va fi judecat pe fond și că nu a demonstrat necesitatea de a suspenda, între timp, decizia primei instanțe.

Influenta asociație pentru apărarea drepturilor civile, ACLU, a salutat imediat o ‘mare victorie pentru dreptul de vot, integritatea alegerilor și democrație’.

‘Această decizie înseamnă că toate cele 50 de state pot continua să își folosească procedurile actuale de vot prin corespondență care s-au dovedit sigure, securizate și de încredere de zeci de ani’, a adăugat asociația.

Miza a fost una majoră: aproape o treime dintre alegătorii americani au votat prin corespondență în 2024, potrivit organizației States United.

Această decizie vine cu mai puțin de două luni înainte de alegerile din 3 noiembrie, care se anunță dificile pentru majoritatea republicană a lui Donald Trump. Dreapta americană ar putea pierde majoritatea fragilă din Cameră sau chiar din Senat în favoarea democraților.

Decizia de luni reprezintă cel mai recent episod dintr-o bătălie juridică tot mai intensă, în condițiile în care trimiterea primelor buletine de vot prin corespondență către alegători tocmai a început în anumite state.

O judecătoare federală a prelungit, pe 4 septembrie, suspendarea noilor reguli emise de Serviciului Poștal al SUA (USPS) pentru transportul buletinelor de vot prin corespondență până la finalizarea acestor alegeri. Aceste reguli veneau în urma unui decret semnat de Donald Trump, menit să reglementeze mai strict această modalitate de vot.

O curte de apel federală confirmase deja săptămâna trecută suspendarea măsurilor legate de acest decret, însă cei nouă judecători ai celei mai înalte instanțe din Statele Unite nu se pronunțaseră încă.

Printre conservatorii favorabili respingerii recursului administrației Trump, judecătorul Brett Kavanaugh a scris, într-o opinie concordantă separată, că deși, pe fond, noile reguli ale USPS ar putea fi eventual valabile din punct de vedere legal, aplicarea lor chiar de la scrutinul de la începutul lunii noiembrie ar fi ‘arbitrară’.

‘Oficialii electorali din state și din comunitățile locale nu au la dispoziție suficient timp pentru a le aplica înainte de alegeri’, a subliniat el.

Doar cei mai conservatori doi judecători, Samuel Alito și Clarence Thomas, și-au exprimat dezacordul, considerând că guvernul a demonstrat că o suspendare a deciziei de primă instanță ar fi justificată.

Judecătorii de apel subliniaseră joi riscurile de ‘haos și privare pe scară largă de dreptul de vot a unor cetățeni’ dacă aceste noi reguli ar fi aplicate imediat.

Donald Trump denunță regulat votul prin corespondență, pe care îl consideră în mare parte responsabil pentru înfrângerea sa – pe care încă nu o recunoaște – din 2020 în fața democratului Joe Biden.

El a semnat pe 31 martie un decret menit să reglementeze mai sever votul prin corespondență, o măsură contestată în justiție de un grup de state conduse de democrați și de o organizație de alegătoare.

Decretul ordonă serviciilor de imigrare și de Securitate Socială să creeze o listă federală a alegătorilor cu drept de vot, iar USPS să livreze buletine de vot prin corespondență doar persoanelor înscrise pe această listă.

Obiectivul afișat este de a limita riscul ca străinii să poată vota la alegerile americane, o temere invocată des de Donald Trump și de tabăra republicană, deși fenomenul este extrem de rar, conform statisticilor oficiale.

Sursa: AGERPRES