Adunarea Națională (RN), partidul lui Marine Le Pen care avea deja trei senatori, a înregistrat nouă noi aleși, iar aliații săi din Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR) au obținut trei locuri, în cadrul acestui scrutin în care a fost reînnoite puțin peste jumătate din cele 348 de mandate ale acestei adunări.

‘Pentru prima dată în istoria sa, Adunarea Națională va constitui, împreună cu aliații săi (…) un grup în Senat’, a scris pe X președintele partidului, Jordan Bardella.

Ces résultats aux #Sénatoriales2026 marquent une étape dans l’enracinement du RN.

Pour la première fois de son histoire, le RN va pouvoir constituer un groupe au Sénat !

C’est aussi une étape supplémentaire pour l’élection de Marine Le Pen dans quelques mois. @publicsenat https://t.co/UeFWbxwqDP

— Jordan Bardella (@J_Bardella) September 27, 2026

‘Este o victorie istorică și o etapă majoră care a fost depășită’, s-a felicitat pe aceeași rețea socială Marine Le Pen, marea favorită în intențiile de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, programat pe 18 aprilie.

Ea a salutat un ‘progres general’ care confirmă ‘accelerarea implantării Adunării Naționale pe întreg teritoriul’ Franței.

RN devenise deja cel mai mare partid ca număr de deputați în Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului) în urma alegerilor legislative din 2024, având 119 aleși (și trei afiliați).

Acest pas este simbolic, dar nu numai: având peste zece aleși, RN va putea constitui un grup parlamentar, ceea ce înseamnă un timp sporit pentru luări de cuvânt, resurse suplimentare și un sprijin valoros pentru candidatura lui Marine Le Pen la Elysee.

Chiar dacă trece pe plan secund în umbra bătăliei din 2027, acest scrutin indirect, care reflectă alegerile municipale din luna martie a acestui an, va fi analizat cu atenție de conducerile partidelor, la mai puțin de șapte luni de prezidențiale.

Se impun în special două constatări: prezența locală a RN este în clară progresie, după cum o arată scorurile care uneori au crescut de cinci ori față de ultimul scrutin din 2020. În schimb, cea a partidului de stânga radicală La France Insoumise (LFI) rămâne derizorie pentru mișcarea lui Jean-Luc Melenchon – un alt candidat la prezidențiale bine plasat în sondaje -, care reușește, totuși, să obțină un loc pentru prima dată.

În ciuda unei ușoare erodări, controlul asupra Senatului deținut de partidul de dreapta Republicanii (LR), al cărui candidat Bruno Retailleau a fost reales, și de aliații săi centriști nu este, însă, dat peste cap de acest scrutin.

Sursa: AGERPRES