Prevost, relativ necunoscut pe scena internaţională, a petrecut două decenii ca misionar în Peru şi a devenit înalt oficial la Vatican şi cardinal abia în 2023.

A fost episcop în oraşul Chiclayo, din nord-vestul Peru, în perioada 2015-2023.

Pentru cei 133 de cardinali reuniţi în conclav în Capela Sixtină pentru a-l alege pe succesorul papei Francisc, originar din Argentina şi primul pontif din Americi, acesta nu a fost probabil un detaliu lipsit de importanţă.

„Pentru noi, el este al doilea papă latino-american”, a declarat pentru Reuters Fernando Morales-de la Cruz, un activist pentru drepturi civile din Guatemala. Prevost are dublă cetăţenie, americană şi peruană.

Spre deosebire de Francisc, care a fost ales papă în 2013 după ce a slujit timp de mai multe decenii ca episcop local şi nu avea niciun fel de experienţă la Vatican, Prevost nu este complet străin de Vatican.

Prevost a condus în ultimii doi ani influentul Dicaster al Episcopilor de la Vatican, care decide cine sunt preoţii numiţi episcopi în diferite locuri din lume. A participat de asemenea la două reuniuni ale episcopilor la Vatican organizate de Francisc în 2023 şi 2024.

Adunând această experienţă diversă, a devenit papă cunoscând deja unele dintre problemele majore cu care se confruntă Biserica Catolică – care are 1,4 miliarde de membri – şi este deja cunoscut foarte bine de o parte din cardinali.

Având în vedere caracterul secret al conclavului, nu se vor afla prea multe informaţii – pentru moment, cel puţin – despre cum au gândit cardinalii electori şi felul în care rundele de votare au condus la alegerea finală de joi.

Sunt însă vehiculate câteva ipoteze, inclusiv despre modul în care Prevost a depăşit ceea ce până acum se credea că este o propunere improbabilă: un cardinal din Statele Unite care să devină papă.

„Înaintea conclavului, cardinalii americani credeau că un paşaport din Statele Unite este un impediment”, a spus Michael Sean Winters, un comentator din SUA, care a urmărit cu atenţie decizia de la Vatican.

Cardinalii au decis însă că naţionalitatea lui Prevost, având în vedere experienţa sa din America Latină, nu este o barieră insurmontabilă, a spus el.

„Ei îşi doreau pe cineva care să fie cunoscut în rândul cardinalilor şi care să-şi ia angajamentul de a continua reformele lui Francisc”, a spus Winters. „Mai presus decât orice alt candidat la papalitate, Prevost bifa ambele puncte”.

În contextul celui de-al doilea mandat prezidenţial al lui Donald Trump, cardinalii s-au gândit poate că este important să promoveze un alt american în rolul de papă.

Francisc a fost un critic vocal al lui Trump, iar la începutul acestui an a spus că planul preşedintelui de a deporta milioane de migranţi este o ruşine.

„Cât despre motivele pentru care cardinalii l-au ales (pe Prevost), mă întreb dacă nu cumva promovarea unui ‘alt tip de lider american’ nu a făcut parte din procesul de decizie”, a spus Natalia Imperatori-Lee, profesor universitar şi expert catolic la Universitatea Manhattan din New York.

Un conclav rapid

Miercuri, înainte de începerea conclavului, alţi doi cardinali erau consideraţi favoriţi: italianul Pietro Parolin şi filipinezul Luis Antonio Tagle.

Cardinalii au votat în cadrul conclavului o dată în prima zi şi de patru ori în ziua următoare.

Când fumul alb a ieşit din coşul de pe acoperişul Capelei Sixtine joi la ora 6:08 p.m. (16:08 GMT) anunţând alegerea unui nou papă, mulţi dintre cei care urmăreau evenimentul s-au gândit că trebuie să fie Parolin sau Tagale.

Ora la care a fost văzut fumul alb sugerează că papa a fost probabil ales la cea de-a patra rundă de votare, ceea ce semnifică un rezultat rapid. Francisc a fost ales la cea de-a cincea rundă cu prilejul conclavului din 2013.

În 1978, a fost nevoie de opt runde de vot pentru a fi ales Ioan Paul al II-lea. Asemenea lui Prevost, cardinalul polonez Karol Wojtyla nu era considerat unul dintre favoriţi la începutul conclavului.

Discurs pregătit

Un cardinal – care nu a participat la conclav întrucât are peste 80 de ani – a spus că, pe baza experienţei sale din conclavurile precedente, un consens s-a creat probabil la cea de-a treia rundă, iar în runda următoare, Prevost a ajuns la cele două treimi necesare pentru câştigarea alegerilor.

Cea de-a treia rundă de voturi a fost cea de-a doua ţinută joi dimineaţă, după care cardinalii au luat o pauză pentru masă.

Potrivit acestui cardinal care nu a participat la conclav şi care a vorbit sub condiţia anonimatului, e posibil ca Prevost să fi profitat de pauza de masă pentru a-şi alege numele papal şi a începe să-şi schiţeze primul discurs în calitate de lider al Bisericii.

Când papa Leon a apărut pentru prima dată la balconul Bazilicii Sfântul Petru, după circa 70 de minute de la alegerea sa, pentru a saluta zecile de mii de persoane din piaţa de dedesubt, a citit dintr-un text scris.

Niciunul dintre precedenţii patru papi nu au folosit un text scris la prima apariţie publică din balcon. În 2013, primul cuvânt al lui Francisc a fost un simplu „Buonasera” (Bună seara!) după care a vorbit improvizat doar câteva minute.

Întrebat de un reporter de la postul italian Channel 4 cu două zile înainte de conclav dacă crede că va fi ales papă, Prevost a spus: „Totul este în mâinile Sfântului Duh”.

Reporterul a menţionat apoi experienţele pe care cardinalul le-ar putea folosi în calitate de papă: faptul că este născut în SUA, faptul că trăieşte în Peru şi că ştie episcopi din diferite locuri graţie funcţiei sale de la Vatican.

„Toate aceste sunt adevărate, da”, a răspuns Prevost.

Sursa: AGERPRES