Acest pachet de sancțiuni, al 18-lea de la începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, ”este unul dintre cele mai severe împotriva Rusiei de până în prezent”, a dat asigurări șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
”Această decizie este esențială și vine într-un moment bun”, a reacționat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețeaua socială X.
A decision by the European Union that we all worked for together. We managed to strengthen the 18th package of sanctions against Russia for this war, and today the package has been approved. I thank everyone who contributed to this.
I would especially like to recognize European…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 18, 2025
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, și-a exprimat satisfacția în privința sancțiunilor ”fără precedent”, în timp ce cancelarul german, Friedrich Merz, a dat asigurări că acestea ”mențin presiunea asupra Rusiei”.
Acestea prevăd, între altele, o scădere a plafonului prețului țițeiului rus exportat, fixat în prezent la puțin peste 45 de dolari barilul, cu 15% mai puțin decât prețul mediu al barilului de petrol rus pe piață.
Mecanismul interzice oricărei companii petroliere sau flote comerciale să vândă petrol rusesc deasupra unui anumit preț, sub pedeapsa sancțiunilor.
UE a interzis orice import de petrol rusesc pe teritoriul său, dar Moscova continuă să exporte țiței către alte țări, între care India sau China.
”Exporturile de petrol continuă să reprezinte o treime din veniturile Rusiei. Trebuie să reducem această sursă de venituri”, a subliniat în iunie președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a reduce aceste venituri, esențiale pentru finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, G7 a decis la sfârșitul lui 2022 să fixeze un preț de vânzare maxim de 60 de dolari barilul. Dar acest preț este considerat acum prea ridicat, având în vedere valoarea actuală a petrolului pe piață, cu un preț în scădere.
Chiar dacă această scădere a prețului petrolului se confirmă, noul mecanism permite urmărirea unor tendințe, rămânând mereu pragul cu 15% sub prețul mediu, un sistem considerat mai suplu și mai eficient decât cel precedent.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, susține că pragul de 60 de dolari barilul a permis reducerea cu 30% a veniturilor din petrol ale Rusiei, esențiale pentru finanțarea conflictului din Ucraina.
UE ”va menține presiunea până când Rusia va pune capăt războiului”, a dat asigurări Kaja Kallas.
Mecanismul ar fi mai eficient dacă ar fi aplicat și de țările G7, dar SUA nu au decis până în prezent un nou prag de preț privind petrolul rusesc.
Alte țări din G7 au totuși intenția de a se alătura mecanismului european, între care Japonia și Canada, potrivit unor diplomați.
Statele UE au promis în urmă cu mai multe săptămâni sancțiuni ”masive” dacă președintele rus continuă să refuze o încetare a focului, în speranța că SUA le vor urma și vor lua măsuri similare.
Operațiunea a fost complicată de un veto al Slovaciei, de partea europeană, și de reticențele lui Donald Trump, de partea americană.
Bratislava a acceptat în cele din urmă să-și ridice veto-ul și UE speră acum că SUA i se vor alătura în următoarele săptămâni, la expirarea termenului limită dat de președintele american. Donald Trump a dat luni un termen limită de 50 de zile Moscovei pentru a face pace, amenințând-o cu sancțiuni grele care i-ar viza pe aliații săi.
”Împreună cu SUA, îl vom constrânge pe Vladimir Putin la un armistițiu” în Ucraina, a afirmat Jean-Noël Barrot.
Rusia a încercat să ocolească sancțiunile UE cu ajutorul unei flote ”fantomă” de petroliere, al căror număr este evaluat la peste 500 și pe care Bruxellesul a luat-o deja în vizor.
În cadrul celui de al 18-lea pachet de sancțiuni, Cei 27 au adăugat 105 petroliere ”fantomă” la lista lor neagră care numără în prezent 342 de nume, a anunțat Kaja Kallas pe X.
UE a adăugat la lista de sancțiuni 22 de entități, dintre care unsprezece care nu sunt din Rusia, vizând societăți care exploatează navele ”fantomă” sau ajută Moscova să ocolească sancțiunile. ”Pentru prima dată”, UE a vizat o rafinărie de petrol din India aparținând grupului Rosneft, și-a exprimat satisfacția Kaja Kallas.
Europenii și-au întărit de asemenea sancțiunile financiare adăugând 22 de bănci celor care au accesul interzis la sistemul internațional de plăți SWIFT.
UE a adoptat de asemenea noi sancțiuni împotriva gazoductului Nord Stream, în prezent oprit, pentru a se asigura că acesta nu poate fi reactivat.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
X
anotimp -
Tuluz-Lotrec says:
Rusnacii fac orice pentru a pune din nou piciorul in Europa. Declanseaza razboiaie, baga batul prin gardurile tuturor, platesc troli sugeranisti si baga la inaintare idioti utili care le fac munca pe gratis, doar pentru ca educatia precara le spune ca exista cipuri in cola si ca gorilienii din oculta mondiala conduc lumea.
