Totuși, acest scenariu depinde de îndeplinirea mai multor condiții constituționale și procedurale, în care un rol esențial îl are președintele României, Nicușor Dan.

În ultimele săptămâni, lideri din fostele partide aflate la guvernare au vorbit tot mai des despre posibilitatea declanșării alegerilor anticipate. Pentru ca acest lucru să devină realitate – o premieră în România postdecembristă – este însă necesară parcurgerea unor etape clar stabilite de Constituție, a scris Libertatea.

Ce prevede Constituția

Procedura de dizolvare a Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituție, precum și de articolul 63, alineatul 2.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede articolul 89, alineatul 1.

Legea fundamentală stabilește, de asemenea, că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe parcursul unui an. Totodată, dizolvarea nu este posibilă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în perioadele în care este instituită starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Constituția mai prevede că alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

Citește știrea întreagă AICI!