ORADEA. Oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula au obținut în instanță anularea deciziilor de instituire a unor măsuri asigurătorii emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor pe 31 martie 2025, anunță jurnaliștii de la Libertatea, citați de Bihon.ro.

Este vorba despre documente prin care AJFP Bihor urmărea să recupereze o sumă totală de 1.294.189.574 de lei, din care 1.109.512.163 de lei – venituri din ajutoare de stat și suma de 184.677.411 lei, cu titlu de accesorii. Luarea măsurilor asigurătorii a fost motivată de autoritățile fiscale prin „existența pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea”.

Hotărârile favorabile celor doi frați, patroni ai grupului de firme European Food & Drinks, au fost date de Curtea de Apel Oradea pe 26 mai 2025, în procesul deschis de Ioan Micula, și în 5 iunie 2025, în cazul cererii formulate de Viorel Micula. Ambele au fost atacate cu recurs de către AJFP Bihor, iar dosarele vor fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Greșeli în acte, motive de nelegalitate

În hotărârile sale, studiate de Bihon, Curtea de Apel Oradea a indicat greșelile făcute de funcționari care au dus la anularea dispozițiilor Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor.

Instanța a observat că inițial, pe 24 martie 2025, instituția fiscală a dat o dispoziție care viza măsuri asigurătorii privind suma de 2,03 miliarde de lei. După trei săptămâni, a fost emis un act de îndreptare a unor erori materiale prin care s-a modificat suma totală la 1,29 miliarde de lei, data emiterii, titlul de creanță și persoana împuternicită a organului fiscal. Pe lângă acestea, a fost anulată una din măsurile dispuse – poprirea asiguratorie asupra conturilor bancare, dar a fost adăugată motivarea dispunerii măsurii, care lipsea în prima dispoziție.

„Lipsa motivării actului administrativ constituie un motiv de nelegalitate, ce determină nulitatea actului, întrucât încalcă dreptul la apărare al reclamantului. (…) Tot un motiv de nelegalitate este și menționarea greșită a titlului de creanță, inclusiv a cuantumului creanței pentru acoperirea căreia a fost dispusă măsura asiguratorie, instanța remarcând diferența deloc neglijabilă de aproximativ 800.000.000 de lei dintre cele două sume menționate în decizia inițială și decizia corectată”, a explicat Curtea în hotărârea dată în cazul cererii lui Viorel Micula.

În plus, instanța a arătat că AJFP Bihor nu a individualizat bunurile care erau vizate de sechestru și a concluzionat că documentele emise de Finanțe sunt esențial diferite: ”a doua decizie a modificat însăși substanța deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii inițiale. (…) În speță, este chiar dificil de stabilit ce a mai rămas valabil din prima decizie.”

De remarcat că și în cazul lui Ioan Micula, Curtea de Apel Oradea a observat că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nu respectă obligația de motivare.

Deși atacate cu recurs, cele două hotărâri ale instanței orădene sunt executorii, astfel că Ioan și Viorel Micula au cerut ridicarea sechestrului, arată Libertatea. Solicitarea le-a fost respinsă atât de Finanțe, cât și de Curtea de Apel Oradea.

Dispută pe ajutorul de stat

Așa cum Bihon a relatat, în 2013, Tribunalul Arbitral de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a obligat Guvernul României să le plătească oamenilor de afaceri Ioan și Viorel Micula despăgubiri de peste 356 de milioane de dolari, plus dobânzi. Decizia era justificată prin faptul că autoritățile române au retras în 2005, cu patru ani înainte de expirare, o schemă de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale de care au beneficiat frații Micula.

În 2019, guvernul Ludovic Orban a plătit o parte din această sumă, dar în 2022 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a interzis României să achite despăgubirile, deoarece erau considerate de Comisia Europeană drept ajutor de stat ilegal.

Potrivit Libertatea, în octombrie 2024, Tribunalul Uniunii Europene a decis că statul român trebuie să recupereze de la frații Micula toate sumele acordate ca ajutorul de stat. Drept urmare a fost începută executarea silită împotriva a 10 debitori, dintre care opt sunt firme ale celor doi oameni de afaceri, arată sursa citată.