Sebastian Vlădescu avea o condamnare definitivă de 7 ani și 4 luni închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea executa o pedeapsă de 6 ani pentru complicitate la luare de mită, într-un dosar legat de o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky pentru reabilitarea căii ferate București – Constanța.

Decizia a fost luată de un completul format din judecătorii Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean, Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unei căi extraordinare de atac – recursul în casație.

‘Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție. În același timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente. Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când
efectele pot fi percepute ca nepopulare. Este important de subliniat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat. Astfel, în cauzele menționate s-a dispus, după cum urmează: inculpații Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea rămân să plătească sumele de 3.990.248 lei și de 65.000 euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Sebastian Vlădescu, și confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat; sumele de 3.121.328 lei și de 1.919.900 euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Mircea Ionuț Costea. Totodată, au fost menținute măsurile asiguratorii instituite până la concurența sumelor confiscate, rezultând că măsurile civile dispuse totalizează 7.111.577 lei și 4.161.9000 euro’, a anunțat purtătorul de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar.

Sebastian Vlădescu se află în închisoare din luna mai 2023, în timp ce cumnatul lui Mircea Geoană a petrecut doar patru luni după gratii. El a plecat din România înainte de pronunțarea sentinței, fiind prins și adus din Turcia în luna iunie a acestui an.

În esență, în cererea de recurs în casație, fostul ministru al Finanțelor a susținut că infracțiunea pentru care a fost condamnat (luare de mită) s-a prescris. În acest caz a fost aplicabilă o decizie adoptată în luna ianuarie de un complet de la ICCJ, din care a făcut parte și Lia Savonea, prin care s-a stabilit că, în cazul infracțiunii de luare de mită, termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, iar nu de la data primirii efective a sumelor de bani sau a ultimei tranșe.

De asemenea, Vlădescu a beneficiat și de o decizie a Curții Constituționale care a stabilit în luna februarie că acest mod nou de calculare a prescripției poate fi invocat și de persoanele care au o decizie definitivă de condamnare.

Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, fost angajat la Ministerul Finanțelor și fost director al Eximbank, au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019, alături de fostul deputat Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Ultimii doi au fost achitați de instanțe.

Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka, care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care și Sebastian Vlădescu.

Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare și obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro.

Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005 – 2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Astfel, în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea și cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați.

‘O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 – 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro. A doua etapă – în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcția de ministru de Finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu’, arată DNA.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate, au mai explicat procurorii.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.

Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro.

Sursa: AGERPRES