Potrivit unui comunicat al Executivului, în condiţiile menţinerii unor deficite bugetare ridicate, România aflându-se în Procedura de deficit excesiv, Ministerul Finanţelor are în vedere asigurarea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, în principal în monedă naţională pentru a continua procesul de dezvoltare a pieţei interne, corelat cu capacitatea de absorbţie a pieţei interne a titlurilor de stat în lei, în paralel cu accesarea pieţelor financiare externe, în funcţie de oportunităţile oferite pe aceste pieţe, cu scopul extinderii maturităţii medii pentru total datorie şi diversificării bazei investiţionale.

Totodată, se va continua politica de contractare a împrumuturilor de la instituţiile financiare internaţionale (IFI-uri) în vederea asigurării unor surse robuste de finanţare şi asigurării minimizării costurilor pe termen mediu şi lung.

Conform comunicatului, Strategia de administrare a datoriei guvernamentale 2024-2026 reprezintă continuarea strategiei precedente pentru perioada 2023-2025 şi este elaborată cu respectarea bunelor practici definite în Liniile directoare ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional referitoare la elaborarea strategiilor de datorie publică şi în consultare cu Banca Naţională a României.

„Strategia este revizuibilă anual sau ori de câte ori condiţiile de piaţă şi/sau necesităţile de finanţare o impun. Strategia este în concordanţă cu indicatorii bugetari prevăzuţi în Strategia Fiscal-Bugetară pe termen mediu pentru perioada 2024-2026 şi prevede direcţia şi liniile directoare în care Ministerul Finanţelor va acţiona pentru îmbunătăţirea structurii portofoliului datoriei publice, principiile care vor sta la baza deciziilor de finanţare, şi care sunt exprimate sub forma unor intervale ţintă avute în vedere pentru principalii indicatori de risc – riscul de refinanţare, riscul ratei dobânzii şi riscul valutar. Utilizarea de intervale ţintă asigură flexibilitatea necesară în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru a răspunde la modificarea condiţiilor de pe pieţele financiare”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că Strategia se limitează la datoria contractată direct sau garantată de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, însă nu include împrumuturile din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului (“finanţarea temporară”), instrumentele de cash management şi garanţiile acordate în numele şi contul statului de către Exim Banca Românească, care au fost preluate în structura datoriei publice începând cu anul 2022, conform deciziei Curţii de Conturi nr.3/11.01.2023.

În Memorandum este prezentată structura portofoliului de datorie publică guvernamentală după tipul de valută, rată de dobândă şi instrumente de datorie (Anexa 1).

“Evoluţia indicatorilor de risc arată că pe parcursul anului 2023 şi primul trimestru al anului 2024, indicatorii de risc s-au încadrat în ţintele indicative stabilite conform Strategiei anterioare pentru perioada 2023-2025 (Anexa 2). Pe parcursul anului 2023, MF a menţinut o politică de finanţare predictibilă şi flexibilă, în condiţiile majorării nevoilor de finanţare de la un volum iniţial de 160 mld. lei până la 203 mld. lei şi a deficitului bugetar (în termeni cash) de la 4,4% din PIB la 5,7% din PIB. Cererea din partea mediului investiţional, atât pe pieţele interne cât şi externe, deşi oscilantă s-a menţinut atractivă, în condiţiile menţinerii incertitudinilor generate de contextul geopolitic dificil urmare a războiului Ucraina – Rusia”, se spune în comunicat.

Totodată, precizează sursa citată, pe piaţa internă s-au emis titluri de stat şi contractat “împrumuturi în valoare totală de cca 140 mld. echivalent lei (din care 3,6 mld. EUR şi 123,1 mld. lei), din care titlurile de stat destinate populaţiei în cadrul programelor TEZAUR şi FIDELIS sunt în valoare de 21,5 mld. lei”.

“Obligaţiunile de stat de tip benchmark denominate în lei cu scadenţe iniţiale cuprinse între 3 – 15 ani au fost emise şi redeschise aproape în fiecare lună. Ministerul Finanţelor a urmărit extinderea maturităţii medii rămase a titlurilor de stat, mare parte din emisiuni fiind emise pe segmentul maturităţilor medii şi lungi”, se explică în comunicat.

De asemenea, pe pieţele financiare internaţionale s-au emis “euroobligaţiuni în valoare de 10,6 mld. echivalent EUR, fiind lansate 3 emisiuni de euroobligaţiuni denominate în EUR şi USD, precum şi 13 plasamente private, acestea din urmă fiind utilizate în scopul completării finanţării externe”.

În comunicat se mai arată că finanţarea externă a inclus şi “trageri în valoare totală de cca. 1,3 mld. EUR în cadrul împrumuturilor contractate de la instituţii financiare internaţionale (BEI, BIRD, etc.), precum şi sumele disponibilizate în cadrul componentei de împrumut pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în valoare de 893 mil. EUR”.

Sursa citată mai precizează că evoluţia randamentelor la titlurile de stat emise pe piaţa internă şi externă în perioada 2022-2023, prezentată în Anexa 3, arată că “la sfârşitul anului 2023 acestea se situau la niveluri crescute comparativ cu sfârşitul anului 2022”.

Sursa: AGERPRES