În anul 2025, încă există femei abuzate în propriile familii, care luptă (singure) pentru a supraviețui. Auzim aproape zilnic povești cu victime și agresori, care par a fi trase la indigo, cu același fir narativ și, în cele mai nefericite cazuri, cu același… deznodământ.

În unele societăți, bărbații au impresia că femeia le „aparține” sau că trebuie controlată. Astfel că, agresorii văd relația ca pe o proprietate personală, iar despărțirea sau independența femeii devine pentru ei „o insultă” care trebuie „răzbunată”. De obicei, acest tip de mentalitate normalizează violența și justifică abuzul ca pe o „învățătură de minte” sau „pedeapsă”, conform Tion.ro.

În România există o lege pentru protecția femeilor victime ale violenței domestice, dar și strategii naționale în această direcție. Doar că eficiența lor reală poate fi observată doar în secțiile de poliție sau în birourile procurorilor, unde femeile bătute sau agresate sexual de propriii soți ori parteneri sunt, de cele mai multe ori, ignorate sau îndemnate… „să nu mai facă scandal”. Victimele nu raportează abuzul din frica de represalii sau pentru că nu au încredere în autorități.

Există și cazuri în care femeile sunt sfătuite inclusiv de cei apropiați să „nu distrugă familia”, ci să continue calvarul pe care îl trăiesc alături de agresor, care ulterior îi va decide „sfârșitul”. Astfel că, rușinea, presiunea socială și lipsa de sprijin din partea familiei sau a comunității fac ca victimele să rămână în relații abuzive până când este… prea târziu.

Val de crime împotriva femeilor în 2025. Autoritățile, criticate pentru lipsa de acțiune

Traversăm un an marcat de o serie de crime brutale împotriva femeilor, cazuri care au stârnit indignare publică și au readus în discuție ineficiența măsurilor de protecție. În doar câteva luni, mai multe victime și-au pierdut viața în circumstanțe violente, în ciuda semnalelor de alarmă transmise anterior către autorități.

Lipsa intervenției rapide și a protecției victimei permite agresorului să ajungă la acte extreme. Potrivit statisticilor, de la începutul anului, cel puțin 33 de femei au fost ucise în România de actuali sau foști parteneri.

Arad: Târâtă cu mașina până la moarte

Pe 5 august, în Arad, o femeie de 28 de ani a fost răpită și ucisă de fostul său partener, în ciuda existenței unui ordin de protecție provizoriu – emis însă exclusiv pentru protecția celor două fetițe minore ale cuplului. Agresorul i-a prins mâinile în geamul unei mașini și a târât-o pe șosea, provocându-i moartea, după care i-a aruncat trupul într-un șanț. Detalii, AICI.

Hunedoara: femeie ucisă în propria locuință

Pe 11 iulie, o femeie din Hunedoara a fost găsită moartă în locuința sa, cu urme vizibile de violență. Principalul suspect este chiar soțul victimei, reținut și arestat preventiv pentru 30 de zile.

Miheșu de Câmpie: crimă urmată de incendiere

Doar câteva zile mai devreme, pe 8 iulie, Emil Gânj, în vârstă de 37 de ani, și-a ucis și incendiat fosta iubită, o tânără de 23 de ani, în comuna Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Imediat după crimă, suspectul – cu antecedente penale și considerat extrem de periculos – a fugit în pădure, reușind să evite capturarea în ciuda operațiunilor ample de căutare, cu filtre rutiere, percheziții și câini de urmă. Autoritățile l-au inclus pe lista celor mai căutați infractori din România, însă până la ora redactării acestui material, bărbatul rămâne de negăsit, cazul fiind considerat un eșec major al Ministerului de Interne.

Lipănești: atac cu toporul, în plină stradă

În iunie 2025, la Lipănești, județul Prahova, o tânără de 22 de ani a fost ucisă cu toporul, pe stradă, sub privirile îngrozite ale copiilor săi. Agresorul era fostul partener al victimei. Deși femeia ceruse ajutorul poliției și existau avertismente anterioare, măsurile de protecție nu au fost suficiente pentru a preveni tragedia. Detalii, AICI.

Cosmopolis: execuție într-un cartier rezidențial

Aceste crime au avut loc la scurt timp după un alt caz șocant, produs într-un cartier select din nordul Bucureștiului. În complexul rezidențial Cosmopolis, Teodora Marcu, o tânără de 23 de ani însărcinată, a fost împușcată mortal de fostul partener, chiar în fața copiilor. Agresorul s-a sinucis ulterior, în parcarea complexului. Detalii, AICI.

Tragedia a scos în stradă mii de femei, care au cerut autorităților să trateze cu seriozitate violența împotriva femeilor.

Statistici îngrijorătoare

Potrivit datelor furnizate de IGPR, în primele șase luni ale anului 2025, polițiștii au intervenit la 61.431 de cazuri de violență domestică, dintre care 30.433 în mediul urban și 30.998 în mediul rural. În această perioadă, au fost emise 5.956 de ordine de protecție provizorii, dintre care 2.271 au fost transformate de instanțe în ordine de protecție.

De la începutul anului, în județul Timiș au fost emise 244 de ordine de protecție. Luna iulie a înregistrat cel mai ridicat număr – 47 de ordine – potrivit datelor transmise de polițiști.

Statistic, la nivel național, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a scăzut cu 19% față de aceeași perioadă din 2024, de la 28.117 la 22.742. Cele mai semnificative reduceri au fost înregistrate la:

• Lovire sau alte violențe: de la 17.067 la 12.807 fapte (56% din totalul infracțiunilor în domeniu)
• Amenințare: de la 3.574 la 2.738 fapte
• Nerespectarea ordinelor de protecție provizorii: de la 380 la 344 fapte

În primele șase luni ale anului, instanțele judecătorești au emis 6.483 de ordine de protecție, 2.271 dintre acestea provenind din ordine provizorii.

În ceea ce privește nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.572 de infracțiuni. Pentru nerespectarea ordinelor provizorii, s-au înregistrat 344 de cazuri (217 în mediul urban și 127 în mediul rural).

În aceeași perioadă, în 1.248 de situații s-a pus în aplicare măsura obligării agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, în timp ce în 4.042 de cazuri victimele au refuzat aplicarea acestei măsuri.

Până în prezent, în județul Timiș, 13 bărbați! dețin brățări electronice pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe săvârșite în contextul violenței în familie, potrivit polițiștilor.

Cum poate fi monitorizat agresorul. Brățara electronică

Utilizarea sistemului informatic de monitorizare electronică reprezintă în prezent „una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție pentru victimele violenței domestice”, potrivit Poliției Române.

Această metodă are un dublu rol: „descurajează tendințele răzbunătoare ale agresorilor” și „asigură o intervenție rapidă a poliției în situațiile de pericol iminent pentru victime”.

Monitorizarea electronică permite urmărirea respectării obligațiilor impuse agresorului prin diverse ordine de protecție (provizorii, definitive, europene), precum și în cadrul măsurilor judiciare de control sau arest la domiciliu. Ordinele de protecție provizorii pot fi emise de polițiști pentru o durată maximă de 5 zile, iar ordinele de protecție definitive, prin instanță, pot avea o durată de până la un an.

În ambele cazuri, monitorizarea electronică este activată doar cu consimțământul expres al victimei, care primește un telefon mobil special ce generează alerte în cazul încălcării distanței prestabilite față de agresor.

Conform polițiștilor, sistemul generează automat alerte către dispeceratul de urgență al Poliției, fără a mai fi nevoie ca victima să apeleze serviciul 112 sau să întreprindă alte demersuri de sesizare.

Dispozitivul de monitorizare constă dintr-o brățară purtată de agresor, montată și demontată exclusiv de poliție, un telefon mobil al agresorului care trimite informații de localizare și un telefon al victimei care declanșează alertele.

Atenție! Orice încercare de îndepărtare neautorizată a brățării sau defecțiune a dispozitivului mobil generează alerte imediate.

Pentru protecția minorilor sau persoanelor fără discernământ, consimțământul pentru monitorizare este exprimat de reprezentantul legal sau, în lipsa acestuia, de direcția de asistență socială. Comunicarea cu persoanele vorbitoare de limbi străine se face prin traducători autorizați, pentru a asigura înțelegerea deplină a procedurii.

Poliția realizează verificări periodice, inclusiv inopinate, ale integrității dispozitivelor. În cazul declanșării unei alerte, dispeceratul primește datele de localizare în timp real ale ambelor persoane, iar intervenția prioritară vizează protejarea victimei. Persoana supravegheată are obligația să se prezinte imediat la organul de ordine publică și să urmeze indicațiile acestuia, mai transmite Poliția Română.

Datele colectate sunt folosite exclusiv pentru protecția victimei și constituie probe în procesele pentru încălcarea ordinelor de protecție. Monitorizarea se desfășoară doar pe teritoriul României, iar persoanele implicate trebuie să informeze autoritățile în cazul plecării sau revenirii în țară.

Femicidul: uciderea femeilor pe criterii de gen

Femicidul înseamnă uciderea unei femei motivată de gen, recunoscută de ONU și OMS ca formă extremă de violență împotriva femeilor. Se manifestă prin mai multe tipuri – intim, non-intim și cultural – și este adesea precedat de abuz și control asupra victimei.

Cauzele includ inegalitatea de gen, normalizarea violenței și lipsa intervențiilor eficiente. Tulburările de personalitate, traumele din copilărie sau consumul de alcool, respectiv droguri, pot amplifica violența.

În România, datele ANES și ale MAI arată că multe victime au depus plângeri sau au solicitat protecție înainte de crimă, însă măsurile de prevenire și protecție rămân insuficiente.

Fenomenul este monitorizat de instituții oficiale și ONG-uri precum Centrul FILIA, care atrag atenția asupra necesității educației de gen și a consolidării legislației.

Peste 15.000 de semnături pentru incriminarea femicidului

O petiție semnată de peste 15.000 de persoane va fi transmisă la începutul acestei săptămâni către Guvern, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne. Demersul, inițiat de grupul civic Schimbarea suntem NOI, cere autorităților protecție reală pentru femei și introducerea femicidului ca infracțiune distinctă în Codul Penal.

Inițiativa a luat naștere în luna mai, după crima din complexul Cosmopolis.

„Pentru că 15.000 de oameni înseamnă 15.000 de voci, 15.000 de cereri de viață și demnitate”, au spus reprezentanții demersului pentru HotNews.

Lupta împotriva violenţei domestice şi de gen, o „urgenţă naţională”. Proiect legislativ în pregătire

În iulie, ministrul Justiției, Radu Marinescu, declara la un post de televiziune că se analizează introducerea femicidului în legislație, dar inițiatorii petiției reproșează lipsa unui termen, a unui proiect concret și a unei garanții clare.

În Parlament, senatoarea PSD Victoria Stoiciu lucrează, alături de alte colege, la o inițiativă legislativă pentru incriminarea femicidului. Proiectul ar urma să fie depus în octombrie, după o serie de consultări cu instituții, ONG-uri și experți.

Pe lângă incriminarea femicidului, propunerea ar include: evaluarea obligatorie a riscului în cazurile de violență domestică, continuarea urmăririi penale chiar dacă victima își retrage plângerea, incriminarea separată a amenințărilor fără plângere prealabilă și eliminarea suspendării pedepsei pentru încălcarea ordinului de protecție.

La 1 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că vrea să se implice activ în combaterea violenței domestice și a abuzurilor sexuale din universități. La rândul său, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) susține ferm includerea femicidului în Codul Penal, considerând această măsură esențială pentru prevenirea tragediilor.

Potrivit HotNews, Italia a făcut deja acest pas: pe 23 iulie, Senatul italian a aprobat, în unanimitate, o lege ce prevede închisoare pe viață pentru autorii de femicid. Proiectul urmează să fie votat și de Camera Deputaților.

Aceste tragedii au scos mii de oameni în stradă în ultimele luni, în proteste la Timișoara și în alte orașe, cu mesaje precum „Nu justifica abuzul prin iubire”, „Vocile noastre sunt mai puternice decât mâinile voastre” și „Patriarhatul ucide”.

Organizațiile pentru drepturile femeilor atrag atenția că, în lipsa unor mecanisme de supraveghere și aplicare eficientă a acestor măsuri, statisticile nu reușesc să reflecte realitatea gravă din teren.

În caz de violență domestică, victimele pot suna la numărul unic de urgență 112 sau la linia telefonică gratuită și disponibilă permanent 0800 500 333, pusă la dispoziție de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

De asemenea, pot solicita sprijin de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Inspectoratul Județean de Poliție sau de la organizații non-guvernamentale, care oferă consiliere și asistență.

Sursa: Tion.ro