Românii continuă să fie printre campionii europeni la risipa alimentară, cu aproximativ 2,5 milioane de tone de mâncare aruncate anual, însă la Arad situația pare să se schimbe. Reprezentanții stațiilor de sortare susțin că în ultimul an, cantitatea de alimente ajunse la gunoi a scăzut vizibil, semn că arădenii sunt mai atenți la ceea ce cumpără și consumă.
„Comparativ cu anii trecuți constatăm o scădere procentuală de aproximativ 10-15%. Cred că arădenii sunt mai cumpătați, dată fiind și situația economică mai dificilă prin care trecem acum, dar putem spune, într-adevăr, că nu mai găsim cantități mari de mâncare aruncată la gunoi”, declară Ovidiu Marian, inginer-șef la stația de sortare RECONS Arad.
În timp ce în Uniunea Europeană peste jumătate din risipa alimentară provine din gospodării, fiecare european aruncă în medie 70 de kilograme de mâncare anual, iar România continuă să fie într-o zonă critică, în Arad oamenii par să fi învățat, fie din responsabilitate, fie obligați de situația economică, să gestioneze mai atent hrana.
Tot mai mulți arădeni spun că au început să gătească mai calculat, să congeleze porții, să folosească resturile alimentare și să evite cumpărăturile făcute impulsiv. „Gătesc cantități mai mari, după care congelez. Sarmale, ciorbă, pâinea o pun în pachete mici și folosesc exact cât am nevoie. O fac ca să mă pot descurca. M-a durut să văd oameni care mănâncă din container și nu sunt oameni ai străzii, sunt pensionari”, spune o arădeancă.

În mediul rural situația este diferită. Acolo, risipa există, dar rareori mâncarea ajunge efectiv la tomberon. „Unii își iau fără să gândească anumite produse, așa se ajunge să se arunce mâncarea. Și la noi se mai aruncă, știu că nu e bine. Dar noi stăm la țară și ce nu mâncăm mai dăm la animale”, spune un arădean.
Pentru alții, lipsa risipei nu ține de educație, ci de supraviețuire. Venituri mici, prețuri mari și nevoia de a calcula fiecare leu au schimbat comportamentul de consum. „Până anul acesta au fost bani pentru sărbători, lumea lua mâncare mai multă decât trebuia. Acum nu mai e așa. Unii adună sticle să-și facă un ban în plus, că nu au ce mânca. Eu îmi drămuiesc banii cum pot, lucrez și suplimentar. Nu avem mâncare de aruncat”, mărturisește un alt arădean.
Pensionarii spun că s-au obișnuit să folosească tot ce cumpără, iar experiența și disciplina gospodărească rămân arme importante împotriva risipei. „Nu facem risipă, ne-a mai rămas de la Crăciun sarmale, cozonac, și completăm cu altceva. Viața e tot mai scumpă. La noi în Ardeal femeile sunt gospodine, nu ca în București, unde cumpără mâncare în neștire pentru că nu știu să gătească”, spune, cu un zâmbet amar, o pensionară.
Recomandările ANSVSA
La nivel global, o treime din mâncarea produsă se irosește, iar în Uniunea Europeană aproximativ 20% din alimente se pierd sau se aruncă, în timp ce milioane de oameni nu își permit zilnic o masă adecvată. Specialiștii ANSVSA arată că risipa apare încă din momentul cumpărăturilor, continuă în modul de depozitare și se accentuează la gătit. Cumpărăturile făcute fără plan, promoțiile de tip „cumperi unul, primești unul gratuit”, porțiile prea mari, dar și neînțelegerea etichetelor „expiră la” și „a se consuma de preferință până la” contribuie direct la mâncarea care ajunge la gunoi. La acestea se adaugă depozitarea incorectă, gestionarea defectuoasă a alimentelor în frigider și obișnuința de a cumpăra „în exces”, pentru siguranță.
ANSVSA recomandă populației să își planifice mesele înainte de a merge la cumpărături, să cumpere doar cantitățile de care au nevoie și să fie atenți la termenul de valabilitate real, nu doar la percepție. Este important ca mâncarea să fie depozitată corect, frigiderul să fie verificat periodic, iar alimentele să fie consumate în ordinea în care au fost cumpărate, după principiul „primul intrat, primul ieșit”. Congelarea porțiilor gata pregătite, reutilizarea resturilor alimentare și alegerea produselor care poate nu arată perfect, dar sunt bune de consum, sunt alte soluții simple prin care fiecare poate reduce risipa și, în același timp, poate economisi bani.