Ghicitori pentru copii marisori

ARAD. Subliniam acum câţiva ani că în Arad asistăm în epoca postdecembristă la o adevărată resurecţie literară a unor colonei în rezervă din municipiul nostru. Fireşte, ar fi o mare greşeală din partea mea să afirm că absolut toate cele circa 12 – 14 volume scrise şi publicate de această categorie de creatori înseamnă şi literatură autentică. Multe sunt lucrări modeste, de sorginte memorialistică, ori „literaturizarea” unor documente mai puţin accesibile din arhivele îngropatei Securităţi, însă documente la care foştii ofiţeri superiori au acces.

Dar, cu toate rezervele noastre, susceptibile de interpretare, există trei autori autentici, cărora nimeni nu le poate contesta talentul literar. Este vorba de poetul şi scriitorul Constantin Butunoi, de prozatorul Găvrilă Man Căvnicaru (al cărui roman „SIGNORA DE BANAT” se traduce în prezent în Italia) şi de poetul şi istoricul militar Horea Gana, trei dintre cei mai talentaţi scriitori colonei afirmaţi în cadrul culturii şi literaturii arădene. Deşi toţi cei trei autori se află la o venerabilă vârstă, continuă să exploreze cele mai moderne şi noi tendinţe literare, şi, trebuie să recunoaştem, cu un real succes. Ne vom referi în continuare la poetul şi istoricul militar Horea Gana care ne-a surprins în aceste zile în mod deosebit de plăcut, cu un nou volum dedicat celor mai mici cititori sau ascultători.

Cartea urmează, cronologic, remarcabilului volum de versuri „EXIL EXTERN” (pe care cotidianul „Jurnal arădean” l-a recenzat în mod elogios) şi se întitulează: „GICITORI PENTRU COPII MĂRIŞORI” (Ed. MEGA, Cluj-Napoca), o carte excelentă, cu importante valenţe educative şi estetice. Nu spun o noutate prin faptul că problema literaturii pentru copii, care este una deosebit de pretenţioasă, preocupă astăzi, în întreaga lume, în epoca globalizării, o largă categorie de specialişti şi intelectuali – scriitori, învăţători, profesori, psihologi, pedagogi, sociologi, editori şi librari – şi se leagă de ideea cum vom educa şi forma viitorul OM PLANETAR? În acest context, importante modalităţi de creaţie tradiţionale, de pe toate meridianele planetei, interferează cu forme tehnologice moderne, specifice îndeosebi internetului; se caută o relaţie specială, complexă, între cuvânt şi imagine, între semnificaţia cuvântului şi ilustrarea lui prin desen. Acest lucru încearcă şi reuşeşte să o facă cartea poetului Horea Gana, la care ne-am referit.

Cele 100 de ghicitori, ordonate în mod aleatoriu, îşi găsesc tot atâtea semnificaţii morale şi de cunoaştere pentru cei mici, fie ei preşcolari ori din clasele ciclului primar. Aşadar, o sută de „personaje” din lumea animalelor, micilor necuvântătoare, păsărilor, plantelor, florilor şi legumelor, ce se rânduiesc într-un adevărat univers al preşcolarului sau şcolarului mic (ori mărişor), oriunde ar trăi el pe planeta pământ şi ar începe învăţătura şi educaţia pentru viaţă, într-o lume a globalizării!

Nu putem decât să conchidem în finalul acestor scurte şi succinte consideraţii, că sub aparenţa simplităţii şi a jocului, într-o reuşită versificare a ideilor cu ritm, rimă, umor şi tâlc educativ, poetul Horea Gana a clădit cu ingeniozitate şi îndemânare, cu dragoste şi talent, o lume bogată pentru copii şi se supune, smerit şi voit, reacţiei inedite şi judecăţii copiilor, ajungând să se „copilărească” cu multă graţie!

Perspicacitate

„Ghicitorile” lui Horea Gana, ilustrate cu desene atrăgătoare pentru copii nu sunt – ca să-l cităm pe semnatarul prefeţei, scriitorul clujean Iulian Patca – trufandale „mură-n gură”, ci adevărate probe de perspicacitate pentru copiii „mărişori şi silitori”.

Volumul a apărut într-un tiraj limitat şi se poate procura de la Librăria „Alexandria” (Emil Şimăndan)

Emil Şimăndan

redactia.jurnalaradean@informmedia.ro