Miron Cozma şi ceilalţi cinci lideri ai minerilor au contestat la instanţa supremă sentinţa din decembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti. Această instanţă i-a condamnat la zece ani de închisoare pe Miron Cozma, pentru instigare la subminarea puterii de stat şi, respectiv, la câte cinci ani de închisoare pe ceilalţi cinci lideri sindicali ai minerilor.
În urmă cu două săptămâni, Miron Cozma a explicat în faţa magistraţilor care au fost motivele sociale ale declanşării evenimentelor din ianuarie 1999 şi a arătat că minerii nu au dorit violenţe. Totodată, fostul lider al minerilor din Valea Jiului şi-a susţinut nevinovăţia şi a cerut să fie achitat.
Potrivit actului de acuzare, cei şase lideri sindicali, acţionând împreună, au determinat, înlesnit sau ajutat ca mase de oameni (unii dintre ei fiind chiar înarmaţi cu bâte, răngi şi topoare) să comită fapte cu consecinţe grave. Pe de altă parte, nu există nici o probă din care să rezulte că liderii sindicali au fost înarmaţi, chiar dacă acţiunea lor a fost considerată similară celei armate.
În 9 iulie 1998, Miron Cozma – condamnat pentru mineriada din 1991 – a fost eliberat din detenţie, devenind membru al Partidului România Mare şi a început demersurile pentru declanşarea unei ample mişcări de protest la care urmau să se alăture numeroase persoane, susţin anchetatorii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!