‘Risipa alimentară este o problemă a societății noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) și poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziția consumatorilor. UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor, cât și pe parcursul lanțurilor de producție și aprovizionare cu alimente. În aceste condiții, reducerea risipei nu este doar o obligație impusă de noile norme europene, ci și o responsabilitate comună față de sănătatea publică și siguranța alimentară. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va sprijini operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite’, a declarat pentru AGERPRES președintele ANSVSA, Alexandru Bociu.

Potrivit sursei citate, în România se acordă o atenție deosebită atât acțiunilor de conștientizare, cât și măsurilor legislative. Începând cu 2024, a fost adoptată o legislație care obligă toți operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: conștientizarea angajaților și a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, redistribuirea prin donații, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor și producției, precum și adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.

În paralel, instituțiile implicate – în special Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și ANSVSA – trebuie să desfășoare campanii de informare și educare a consumatorilor și operatorilor, pentru a sublinia importanța reducerii risipei alimentare.

‘Gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante, unități de alimentație publică și de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile și magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producției și al fabricării. Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentația publică este dimensionarea necorespunzătoare a porțiilor oferite clienților, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită. Alte cauze sunt: resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncționalități în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârșitul zilei. Tocmai în acest sens, noua legislație obligă operatorii din HORECA să permită clienților să ia acasă alimentele pe care nu le-au consumat, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare’, a precizat președintele ANSVSA.

Nu în ultimul rând, Bociu a subliniat că toți cei implicați au un rol în prevenirea și reducerea risipei alimentare. ‘Vorbim aici despre fermieri, producătorii de alimente, comercianții cu amănuntul, lucrătorii din sectorul HORECA și de noi toți, în calitate de consumatori’, a adăugat el.

Ministerul Agriculturii menționează că, potrivit estimărilor, se aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente (circa 150 kg/persoană), însă MADR nu are atribuții de a măsura sau raporta direct aceste cantități, ci doar de a sprijini prevenirea risipei, și de aceea nu deține date oficiale proprii despre nivelul deșeurilor alimentare.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cei mai mari ‘risipitori’ de alimente din România sunt restaurantele și consumatorii casnici din mediul urban, care generează 8,6%, respectiv 6,5% din pierderile totale. De asemenea, în producția agricolă primară se mai pierde aproximativ 4,2%, în procesarea alimentelor – 3,8%, iar în retail și distribuție – 0,9%. ‘Totuși, tendința este de scădere: risipa în gospodăriile urbane a scăzut de la 10,4% în 2016 la 6,5% în 2020, iar prognoza pentru 2030 este de circa 2%’, susțin reprezentanții MADR.

Studiile de specialitate arată că și în Uniunea Europeană, peste jumătate din risipa alimentară (54%) provine din gospodării.

‘Mâncarea gătită, fructele și legumele sunt cel mai des aruncate, fie din cauza porțiilor prea mari, a programării defectuoase a consumului, fie pentru că multe persoane evită să consume resturile de la o zi la alta’, relevă datele oficiale.

În acest context, ANSVSA are un rol esențial în reducerea risipei alimentare, asigurând siguranța alimentelor în cadrul donațiilor, informând și educând consumatorii cu privire la beneficiile diminuării risipei și oferind sprijin operatorilor economici pentru implementarea corectă a măsurilor specifice, cum ar fi redistribuirea alimentelor sau vânzarea la preț redus. Instituția a elaborat instrucțiuni tehnice pentru operatorii din sectorul alimentar, materiale informative pentru public și derulează campanii de conștientizare, precum Safe2Eat, sau podcasturi educative, în colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor.

Legislația actuală privind risipa impune operatorilor de pe lanțul alimentar, în principal producătorii/procesatorii și distribuitorii, o ierarhie clară de măsuri pentru prevenirea generării deșeurilor alimentare: dezvoltarea unui plan antirisipă și acțiuni de conștientizare, vânzarea produselor alimentare la preț redus, donarea alimentelor, valorificarea acestora pentru hrana animalelor sau pentru transformarea în compost sau biogaz, respectând regulile privind data limită de consum și data durabilității minimale.

‘Un aspect deosebit de important în diminuarea risipei alimentare este reprezentat de conștientizarea consumatorilor cu privire la diferența dintre data limită de consum și data durabilității minimale. Consumatorii trebuie să citească în mod corect informațiile despre datele durabilității minimale a alimentelor. Acestea poate fi exprimate în două feluri în funcție de perisabilitatea alimentului, respectiv ‘expiră la data’ – ne informează despre siguranța alimentelor, iar alimentul respectiv nu mai poate fi consumat după acea dată și ‘a se consuma de preferință înainte de data’ – ne informează despre calitatea alimentelor, iar acestea pot fi consumate și dupa acea dată în condițiile unei evaluări a siguranței’, a explicat președintele ANSVSA.

Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este esențială conștientizarea consumatorilor, cooperarea între instituții și operatori, precum și consolidarea rețelei de Bănci de Alimente și parteneriatele acestora cu sectorul alimentar, menționează șeful Autorității.

România aplică din anul 2024 un cadru legislativ consolidat pentru reducerea risipei alimentare (Legea 217/2016 modificată prin Legea 49/2024), care obligă toți operatorii din sectorul alimentar să ia toate măsurile de prevenire menționate. Și reprezentanții MADR avertizează că alimentele cu dată-limită de consum pot fi donate doar până la atingerea acestei date, în timp ce produsele cu termen de durabilitate minimă pot fi redistribuite și după, dar numai în urma evaluării siguranței lor.

România și-a asumat reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, prin Agenda ONU 2030 și Acordul de la Paris, iar MADR este instituția responsabilă cu aplicarea legislației naționale, consolidată prin Legea 49/2024. Operatorii agroalimentari sunt obligați să aplice măsuri de prevenire, donare și valorificare a alimentelor, iar cei care donează beneficiază de facilități fiscale, urmând ca din 2026 să raporteze anual cantitățile donate sau pierdute.

În paralel, România va adopta o Strategie Națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, iar accentul se mută acum pe implementarea concretă a legislației și pe conștientizarea operatorilor și consumatorilor, au susținut reprezentanții MADR.

Parlamentul European a adoptat în data de 9 septembrie 2025, în mod definitiv, o lege împotriva risipei alimentare și a deșeurilor textile, în special cele generate de sectorul de fast fashion, un termen care se referă la milioanele de articole ieftine de îmbrăcăminte importate din China.

Potrivit datelor Comisiei Europene, fiecare european generează 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri de îmbrăcăminte și încălțăminte pe an.

Noua lege introduce obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare, care trebuie îndeplinite la nivel național până la 31 decembrie 2030: 10% din prelucrarea și producția de alimente și 30% pe cap de locuitor din comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării. Aceste obiective vor fi calculate în comparație cu cantitatea generată ca medie anuală între 2021 și 2023. În urma solicitării Parlamentului, țările UE vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici care au un rol semnificativ în prevenirea și generarea de risipă alimentară (care urmează să fie identificați în fiecare țară) facilitează donarea de alimente nevândute care sunt sigure pentru consumul uman.

Propunerea finală s-a confruntat în continuare cu respingerea din partea restaurantelor și hotelierilor, care s-au opus obiectivelor obligatorii și au pledat în schimb pentru o educare a publicului cu privire la risipă.

Pentru a-și atinge obiectivele, țările membre vor fi libere să aleagă cum își vor îndeplini obiectivele în materie de reducere a deșeurilor alimentare.

‘Ideea este să adopte soluții țintite, care ar putea include promovarea așa-numitelor fructe și legume ‘urâte’, clarificarea etichetării datei de expirare și donarea alimentelor nevândute, dar consumabile’, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska.

În schimb, niciun obiectiv nu a fost impus pentru sectorul agricol, lucru criticat de ONG-uri precum WWF. După deșeurile gospodăriilor și industriei alimentare, ‘pierderile care au loc înainte, în timpul și după recoltat sau creștere reprezintă o parte importantă a risipiei alimentare de-a lungul lanțului valoric’, subliniază ONG-ul.

Legea va fi semnată acum de ambii colegislatori, înainte de publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Țările UE vor avea la dispoziție 20 de luni de la intrarea sa în vigoare pentru a transpune normele în legislația națională.

Sursa: AGERPRES