Obezitatea. Există o relație liniară de creștere a tensiunii arteriale pe măsură ce crește greutatea, fiecare kilogram de grăsime dezvoltând un volum mare de capilare ce necesită o presiune mai mare la origine pentru a putea fi perfuzate corespunzător. Mai specific, obezitatea centrală sau obezitatea abdominală viscerală (acumularea de grăsime în jurul abdomenului) este tipul de obezitate asociată cu hipertensiunea.
Aportul crescut de sare (sodiu). În Statele Unite recomandarea este de 2 300 mg de sodiu pe zi (1 linguriță rasă de sare). Deoarece unele persoane au un risc mai mare de a reacționa la un consum crescut de sare, Asociația Americană a Inimii recomandă ca următoarele persoane să scadă consumul de sodiu la 1 500 mg: persoane peste 50 ani, persoane cu tensiune arterială mare sau moderată, persoanele care suferă de diabet, persoanele de culoare.
Aportul scăzut de potasiu, mai ales în contextul unui aport crescut de sodiu. Doza zilnică recomandată de potasiu este de 4,7 g/zi. Alimente bogate în potasiu sunt: caisele, avocado, bananele, curmalele, smochinele, pepenele galben, nectarinele piersicile, prunele, fasolea uscată, cartoful dulce copt, cartof copt, dovleac copt, dovlecel, zucchini, fasole verde, linte, nuci, ciuperci, orez.
Alimentele prăjite cresc riscul de hipertensiune. Uleiurile vegetale încălzite la temperaturi de peste 150 grade Celsius formează grăsimi oxidate, care favorizează stresul oxidativ și, implicit, ateroscleroza. Consumul uzual de alimente prăjite de genul celor de la restaurantele fast-food afectează nu doar tensiunea arterială, ci are un efect negativ asupra glicemiei, a lipidelor serice, a markerilor inflamației, a stresului oxidativ.
Zahărul – un inculpat în apariția hipertensiunii. Deși doar alimentele bogate în sare au fost inculpate că provoacă hipertensiune arterială, multe dintre ele au si zahăr adăugat, acesta fiind o altă cauză a creșterii tensiunii arteriale. Unul dintre mecanismele prin care zahărul crește tensiunea arterială este creșterea tonusului sistemului nervos simpatic, care, în același timp, crește rata cardiacă, retenția renală de sodiu, rezistența vasculară și nevoia de oxigen a miocardului. Zahărul care apare în mod natural în fructe sau alimente vegetale nu are același efect dăunător ca zahărul adăugat, ci din contră are un efect benefic.
Diabetul, toleranța la glucoză și rezistența la insulină. Diabetul crește riscul de boală ischemică coronariană de până la 8-10 ori. Parte din efect se datorează coexistenței toleranței scăzute la glucoză cu un colesterol LDL crescut, hipertensiune arterială și obezitate, în special în zona abdomenului. De fapt, în cele mai multe cazuri este vorba despre apariția sindromului metabolic care este anticamera diabetului.
Alcoolul. Aportul ocazional crescut de alcool poate să crească temporar tensiunea arterială. În cazul alcoolismului, creșterea arterială poate fi permanentă. Tensiunea arterială sistolică poate crește cu 6-10 mmHg, iar cea diastolică cu 4-5 mmHg.
Fumatul. Poate crește hipertensiunea arterială deoarece are un efect vasoconstrictor, adică îngustează vasele de sânge, ceea ce duce la o creștere a presiunii sanguine.
Citiți principiile noastre de moderare aici!