În acest al doilea oraş al judeţului, ca mărime, sunt practic trei cimitire, cuprinse în acelaşi areal: catolic, ortodox vechi, ortodox nou. Oricum, toate sunt arhipline, cu greu mai poate fi găsit vreun loc pentru noi înhumări. Dincolo de înghesuilă, au mai apărut şi alte aspecte negative. Cu ani în urmă s-au montat cişmele pentru ca oamenii să aibă de unde lua apă pentru florile de la morminte. De curând însă, apa de la robinete a fost oprită din cauza neplăţii facturii către furnizorul de apă. Acum oamenii aduc apă de acasă, unii de la distanţe mari. „Vin cu taxiul tot la două zile, cu bidoane de apă să ud florile de pe mormântul soţului” ne spune Felicia Onete de 68 de ani.
Gheorghe Brândă, de 74 ani, adaugă: „Eu vin cu maşina personală împreună cu nişte vecine, încărcat cu zeci de litri de apă ca să udăm morminţii. E păcat că suntem nevoiţi să aducem apă în felul ăsta, noi, oameni bătrâni şi bolnavi, care avem toate impozitele şi taxele plătite la zi, inclusiv taxa de cult”.
Gunoi peste tot
Ce-i mai nemulţumeşte pe oameni este starea de neîngrijire în care se găsesc cimitirele, în special cel ortodox vechi: iarbă necosită, buruieni, coroane uscate, grămezi de gunoaie şi moloz care acoperă crucile şi mormintele. N-am văzut nicăieri nici-un tomberon sau coş de gunoi. Când plouă, noroiul este prezent peste tot. Ceva mai îngrijite arată cimitirele din Radna şi Şoimoş, unde locul este mai degajat şi oamenii au unde depune diferitele resturi vegetale. Când se vrea şi este mână de gospodar, cimitirul se poate îngiji cum trebuie.
Preotul cere sprijin
Preotul parohIoan Rus ne spune cu regret: „Ani de zile am plătit apa din banii parohiei, chiar dacă de acolo luau apă şi vecinii, dar şi cei care amenajează borduri şi cruci în cimitir. Cel mai bine ar fi ca Primăria să ofere cetăţenilor această facilitate. Aşa cum pe străzi sunt cişmele şi rampe pentru deşeuri menajere, este normal ca acestea să fie şi în cimitir”.
Chiar dacă n-am ajuns la nivelul popoarelor cu civilizaţie avansată, unde cimitirele sunt adevărate oaze de verdeaţă, reculegere şi pioşenie, este dureros şi în acelaşi timp deprimant să vii la căpătâiul celor dragi plecaţi la Domnul, cu sentimentul că te găseşti la groapa de gunoi a oraşului. Ar trebui ca organele administraţiei locale, atât cele laice cât şi religioase, să colaboreze şi să acorde mai multă atenţie acestor lăcaşe de respect şi aducere aminte.
Soluţia e colaborarea
Cu un efort minim, starea cimitirelor s-ar putea îmbunătăţi în scurt timp, la aceasta trebuind să fie angrenate şi cele două firme de pompe funebre din oraş, cât şi persoanele particulare care fac diverse lucrări în cimitire. Cimitirul este o adevărată carte de vizită pentru o localitate şi mulţi ne judecă după cum ne îngrijim de aminirea celor pe care nu trebuie să-i uităm niciodată.
JA-D.O.
Citiți principiile noastre de moderare aici!