Cel mai mare nivel de radioactivitate a fost înregistrat în două locuri din sudul Libanului. Ministerul britanic al Apărării a confirmat, în eşantioanele analizate, existenţa unei mari concentraţii în izotopi de uraniu.
O fotografie a exploziei primei bombe israeliene arată un mare nor de fum negru, care e posibil să fi rezultat din combustia uraniului, mai notează “The Independent”.
Trimite articolul
X
Anonim says: pacat ca site-ul vostru permite asemenea replici.poate cineva va v-a trage la raspundere.sper din suflet ca o sa va revizuiti atitudinea
George says: Pe langa faptul ca stirea n-a fost preluata de nici o alta agentie de stiri, ce inseamna “bombe cu uraniu”? Uraniul ori intra-n reactie-n lant si atunci bomba este una atomica, ori daca nu, el nu arde. Stirea asta este total lipsita de sens. Ori The Independent scria bazaconii ori cei de la Adevarul au pierdut ceva prin traducere. In orice caz, celelalte pareri pe forum, dau dovada de cultura animalica si aia facuta la fara frecventa. Si eu m-am nascut in Arad, chear asa lada de gunoi a ajuns orasul meu natal?
George says: Daca in articol va referiti la bombe sau rachete conventionale cu continut de uraniu, acestea da, exista. Obuzele, bombele sau rachetele cu putere mare de penetrare (asa zisele “buncar basters”) au un continut de uraniu 238 care nu este radioactiv. Acest uraniu, le confera duritate sporita ca obuzul sau racheta sa poata penetra o armura, un buncar subpamantean, etc. Uraniul 238, intotdeauna are si un mic continut de U235 (sub 0.1%) si urme de U234. Ultimele doua, sunt radioactive. Deoarece obuzele penetrante se fabrica din rezidii rezultate de la fabricarea combustibilului nuclear, poate exista un continut de U235 de pana la 0.2-0.5%. Astfel de arme s-au folosit in Bosnia de NATO, in Irak in 1991, iarasi in 2003, si poate ca s-au folosit si-n Liban. Legile internationale nu interzic folosirea acestor arme, cu toate ca efectul lor asupra populatiei, pe termen lung, inca nu se stie cat ar fi de daunator.
